Interviu cu Sebastian Ioan BURDUJA, Ministru al Energiei
- Domnule ministru, este o realitate din ce în ce mai evidentă faptul că este nevoie de o scădere a prețurilor la energie pentru ca economia europeană să poată face față concurenței economiei globale. La nivel național, ce măsuri aveți în vedere în scopul atingerii acestui deziderat european?
Încă de la preluarea mandatului de ministru al Energiei, în luna iunie 2023, am declarat, fără echivoc, că obiectivele noastre în domeniul energetic sunt să avem o energie sigură, accesibilă și curată, în această ordine de priorități.
Astăzi, realitatea este că românii și europenii plătesc prețuri mai mari la energie decât prețurile plătite în alte zone ale lumii, cu consecințe pe plan social și economic, care se văd în traiul de zi cu zi al cetățenilor, în locurile de muncă existente și în faptul că firmele europene nu pot concura de la egal la egal cu cele din SUA sau China, unde prețurile la energie sunt mult mai mici.
În privința politicii noastre energetice, ne-am propus ca, în viitorul apropiat, prețurile la energie să depindă exclusiv de noi, prin creșterea și diversificarea capacităților de producție pe teritoriul țării noastre.
Trebuie să ținem cont de faptul că, în perioada 2009-2022, România a închis capacități de producție în bandă de peste 7.000 MW, echivalentul a zece reactoare nucleare de la Cernavodă.
De mai bine de un an și jumătate depunem eforturi intense pentru a recupera terenul pierdut pentru sistemul energetic național prin aceste închideri de capacități de producție. Anul trecut am reușit să punem în funcțiune capacități de peste 1.200 MW, record anual pentru ultimul deceniu în România, dublu față de anul 2023. Pentru acest an, avem un obiectiv și mai ambițios, acela de a pune în funcțiune capacități de producție de 2.400 MW, dublu față de anul trecut.
Practic, România și-a asumat, de un an și jumătate, o tranziție energetică treptată, de la cărbune la gaz, pe termen scurt și mediu (propunându-ne să nu renunțăm la centralele pe cărbune până nu punem altceva în loc, adică centrale pe bază de gaze), iar pe termen lung, de la gaz la energie nucleară.
Într-adevăr, centralele pe cărbune sunt cele mai poluante, dar țările care folosesc cărbune pe scară largă (în special SUA și China) au dezvoltat, în ultimul timp, tehnologii complexe de captare și stocare a carbonului. În privința gazului, vom dezvolta capacități moderne de producție de energie pe bază de gaze, folosind propriile noastre resurse, inclusiv cele din Marea Neagră, acesta fiind un combustibil de tranziție spre energia nucleară. De asemenea, ne vom valorifica potențialul de energie verde (solar și eolian), al doilea după Spania, în UE. Același lucru se va întâmpla cu potențialul nostru hidro, care este unul semnificativ, prin finalizarea hidrocentralelor începute și realizarea celor cu acumulare prin pompaj, de tipul Tarnița-Lăpuștești. Desigur, nu vom neglija nici noile forme promițătoare de energie, cea geotermală, biomasă, hidrogen.
Suntem deciși să facem investiții în stocare, ca să beneficiem de energia verde și atunci când nu avem soare sau vânt și să folosim echipamente fabricate în România (baterii de stocare, panouri fotovoltaice, precum și componente pentru acestea).
Nu neglijăm nici investițiile în rețele, ca să avem o piață europeană cu adevărat unică și funcțională și ca să acomodăm mai mulți producători de energie verde (inclusiv prosumatori). Dorim ca piața de energie a țărilor din sud-estul Europei (în special România, Bulgaria, Grecia) să nu mai fie decuplată, în multe momente, de piața de energie din vestul Europei, așa cum s-a întâmplat pe parcursul anului trecut când, din cauza unor congestii de rețea, apărute în special la granița dintre Austria și Ungaria, aceste țări din Europa de sud-est n-au putut beneficia, de multe ori, dimineața și la vârfurile de consum de seară, când nu aveam vânt și/sau soare, de energia regenerabilă ieftină venită din Germania.
- Ce ne puteți spune despre cum va arăta piața de energie din România din punct de vedere al prețurilor la clienții finali, după data de 31 martie a.c., moment în care schema de sprijin își va înceta aplicabilitatea? Există un nou mecanism de protecție a consumatorilor ce se află în analiză, având în vedere prețurile la energie, în continuare foarte ridicate în regiune?
Decizia de plafonare a prețurilor la energie a permis menținerea costurilor sub control pentru milioane de români. A fost o decizie bună. Fără această intervenție, impactul asupra gospodăriilor ar fi fost mult mai greu de suportat. De altfel, noile date venite de la Eurostat relevă că românii plătesc al patrulea cel mai ieftin preț la gaze și al cincilea cel mai ieftin preț la energie electrică dintre toate statele membre ale Uniunii Europene.
Obiectivul nostru rămâne acela de a proteja românii și companiile românești prin prețuri cât mai mici la facturi. În acest an, 1.500.000 lei sunt alocați pentru finanțarea „Schemei de compensare pentru consumul de energie electrică și gaze naturale al consumatorilor noncasnici”. Astfel, scenariul de bază pe care se lucrează este continuarea schemei de compensare-plafonare pentru o perioadă determinată și după data de 1 aprilie a.c., în contextul regional instabil şi al creşterii preţului gazului pe pieţele internaţionale. După această perioadă, într-o trecere etapizată la o piață liberă, măsurile de sprijin vor fi orientate către consumatorii vulnerabili și cei aflați în sărăcie energetică.
- Anul trecut ați reușit să înregistrați progrese absolut remarcabile în domeniul investițiilor în sectorul energetic, proiecte finanțate din fonduri europene. Ne puteți spune dacă există la orizont o nouă schemă de finanțare a acelor proiecte care pot contribui la instalarea de noi capacități de energie atât de necesare sectorului energetic românesc?
În prezent, la nivelul Ministerului Energiei se află în pregătire o nouă schemă de ajutor de stat privind sprijinirea investițiilor în dezvoltarea capacităților autonome (stand-alone) de stocare în baterii a energiei electrice din surse regenerabile cu finanțare din Fondul pentru modernizare. Valoarea schemei de ajutor de stat este de 149 milioane de euro.
Prin schema de ajutor de stat se urmărește:
– încurajarea realizării investițiilor în capacități de stocare a energiei electrice (baterii), în vederea creării unei piețe concurențiale în acest domeniu;
– finanțarea investițiilor în capacități de stocare a energiei electrice (baterii) produsă din surse regenerabile de energie (energie solară, eoliană și hidroelectrică), capabile să funcționeze independent;
– gestionarea intermitenței surselor de energie regenerabile și asigurarea unei furnizări constante de energie electrică. Instalațiile de stocare participă la piețele energiei electrice în special îndeplinind o funcție de ponderare a prețurilor, și anume, absorbind și stocând energia electrică atunci când prețurile de pe piața energiei electrice sunt scăzute și injectând-o înapoi în rețea atunci când prețurile de pe piața energiei electrice sunt ridicate;
– asigurarea securității energetice a României, prin încurajarea investițiilor în capacități de stocare a energiei electrice (baterii), produsă din surse regenerabile de energie.
Ajutorul maxim care se poate acorda nu poate depăși 10 milioane euro pe întreprindere.
De asemenea, Ministerul Energiei mai are în vedere lansarea unui nou apel pentru Sprijinirea investiţiilor în noi capacităţi de producere a energiei electrice produse din surse regenerabile pentru autoconsum pentru entități publice, în continuarea apelului din 2023-2024.
În anul 2025, circa 86% din bugetul Ministerului Energiei este alocat pentru finanțarea investițiilor din Fondul pentru modernizare și PNRR.
- Știm că ați sesizat Comisia pentru examinarea investițiilor străine directe (CEISD) cu privire la posibila tranzacție între E.On Furnizare și MVM. Am rezonat cu declarația dvs. cu privire la faptul că nu veți permite ca România să devină vulnerabilă în fața jocurilor geopolitice sau economice care subminează principiile europene. În ce stadiu se află analiza și când estimați că vom avea o decizie cu privire la această tranzacție.
Conform prevederilor H.G. nr. 1326/2022 pentru aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a Comisiei pentru examinarea investiţiilor străine directe, Ministerul Energiei este parte a mecanismului CEISD, alături de alte instituții, precum Consiliul Concurenței, Secretariatul General al Guvernului, Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, Ministerul Finanțelor, Ministerul Transporturilor și Infrastructurii ș.a.
În cadrul acestei comisii se ia decizia finală privind tranzacția dintre E.On Energie România și MVM, prin votul exprimat de către toți membrii CEISD. Ministerul Energiei a transmis poziția sa, însă decizia finală aparține întregului CEISD, iar termenul la care vom avea o decizie finală depinde de progresul înregistrat în analiza cazului respectiv de către membrii CEISD.
- Am aflat, recent, despre intenția companiei românești ROMGAZ de a deveni furnizor de gaze naturale. Credeți că această intenție se va putea materializa în acest an, având în vedere că există opinii în sector privitoare la o eventuală reliberalizare a pieței după 31 martie 2025?
ROMGAZ este cel mai mare producător și principal furnizor de gaze naturale din România, el deținând, în perioada 2016-2023, o cotă de piață, la nivel național, situată în intervalul 37-50%. Societatea își propune creșterea cotei de piață și diversificarea portofoliului. Menționez că în Strategia companiei pentru perioada 2023-2030 este prevăzută și accesarea pieței de furnizare către clienții en-detail precum și extinderea activității de furnizare a gazelor la nivel regional.
În acest sens, s-au făcut mai multe demersuri. Prin Hotarârea nr. 32/2024 a Consiliului de Administrație al ROMGAZ, s-a aprobat înființarea unei sucursale de furnizare a gazelor în Republica Moldova iar, în data de 16 mai 2024, a fost înregistrată, la Agenția Servicii Publice a Republicii Moldova, Sucursala ROMGAZ din Chișinău.
De asemenea, s-au inițiat demersuri în vederea achiziției unui soft modular, dedicat gestionării unui număr mare de clienți, ceea ce reprezintă primul pas dintr-un plan amplu care va susține furnizarea de gaze naturale în România, în condiții de siguranță și la prețuri competitive pentru consumatori. Această decizie vine într-un context regional dificil, dar esențial pentru țara noastră și cu oportunități pe măsură. Sperăm că acest proiect va asigura accesul unui număr cât mai mare de români la gaze naturale furnizate în regim concurențial, consolidând securitatea energetică a țării noastre.
Dacă procedurile de achiziție și implementare se vor desfășura conform graficului stabilit, primele oferte destinate consumatorilor casnici și non-casnici mici vor fi disponibile în anul 2025. Totodată, acest proiect va contribui la digitalizarea sectorului energetic, pregătindu-l pentru provocările viitoare ale sectorului energetic.
- Ați declarat recent că, la nivelul Ministerului Energiei și în cadrul companiilor din sectorul energetic unde statul este acționar majoritar, vor avea loc restructurări. Ne puteți spune care este obiectivul principal al acestor schimbări și totodată dacă ați evaluat cum anume veți reuși să finalizați toate proiectele de anvergură pe care le aveți în derulare, cu un aparat de lucru mai suplu?
Având în vedere contextul economic actual, consolidarea financiară sustenabilă, pe termen mediu și lung, a operatorilor economici la care Statul Român prin Ministerul Energiei deține calitatea de acționar unic sau majoritar, trebuie să reprezinte o prioritate.
O reducere a cheltuielilor acestor companii, fără a afecta performanța generală, necesită o abordare strategică, concentrată pe optimizarea resurselor și eliminarea costurilor care nu sunt necesare.
Astfel, Ministerul Energiei a solicitat companiilor la care deține calitatea de acționar unic sau majoritar să elaboreze un plan de măsuri de eficientizare a cheltuielilor care să vizeze, în principal, reducerea cheltuielilor totale. În acest sens, am recomandat reducerea numărului de posturi de conducere, reducerea cheltuielilor cu salariile, în special, la nivelul personalului TESA. Personalul direct productiv nu va fi afectat de aceste măsuri, pentru a nu afecta proiectele de investiții aflate în curs de desfășurare.
De asemenea, am solicitat ca, la nivelul fiecărei entități, să fie identificate activele neproductive/nefuncționale, iar conducerea să vină cu soluții fie pentru folosirea lor în diverse parteneriate, fie pentru valorificarea acestora prin proceduri transparente și competitive.
- Vă rog să ne indicați care sunt cele 3 puncte prioritare pe agenda dumneavoastră de lucru, până la finele anului 2025.
2025 este anul în care România țintește 2.400 MW noi în sistemul energetic, cu investiții precum Iernut, Mintia, Răstolița, Năvodari și proiectele private cofinanțate prin PNRR. România se află în fața unui an decisiv pentru sectorul energetic și avem motive să fim optimiști în ceea ce privește finalizarea unor proiecte importante, iar fiecare MW nou în sistem va însemna șansa unor facturi mai mici la energie pentru români și pentru companiile românești.
Energia este inima economiei. Fără energie sigură și ieftină, nu există un nivel de trai decent și nici dezvoltare economică. După un record al ultimului deceniu în 2024, cu 1.200 MW pe care am reușit să îi punem în funcțiune, ne propunem să dublăm această performanță în acest an. Asta înseamnă nu doar capacități noi de producție, ci și un pas important spre independența energetică a țării noastre. Sunt proiecte mature, pentru care accelerăm ritmul de implementare. Soluția pentru facturi mai mici nu este intervenția constantă a statului pe piață, ci creșterea capacității de producție de energie. Aceasta este misiunea noastră, iar pentru asta avem nevoie de un parteneriat onest și serios cu mediul privat.
Printre proiectele majore pentru 2025, enumerăm:
Finalizarea centralei pe gaz de la Iernut – 430 MW de producție în bandă, un proiect strategic deblocat la începutul actualului mandat. Termen estimat: iunie 2025.
Punerea în funcțiune a hidrocentralei Răstolița – 30 MW de capacitate flexibilă, utilă pentru acoperirea vârfurilor de consum.
Centrala în cogenerare de la Năvodari – 80 MW pe gaz, un proiect modern și mult așteptat.
Proiecte private finanțate prin PNRR – Estimăm punerea în funcțiune a 1.200-1.500 MW din surse regenerabile și alte capacități moderne.
Termocentrala pe gaz de la Mintia – Primii 1.000 MW ar putea fi conectați la sistemul energetic național până la finalul anului. Este o investiție strategică națională, cu o putere instalată totală de 1.750 MW, cea mai mare centrală pe gaz din Europa. Turbinele au fost livrate, șantierul este în execuție.
Ne așteptăm și la dublarea capacității de stocare în baterii, până la 400-500 MWh, proiecte cofinanțate din PNRR.
Aceste investiții vor adăuga minimum 2.500 MW noi la sistemul energetic național, dintre care cel puțin 600 MW reprezintă producție în bandă, contribuind semnificativ la securitatea energetică a României. Pentru comparație, în zilele bune, producția instantanee actuală a țării este de 7-8.000 MW, după ce în perioada 2009-2022 România a închis peste 7.000MW grupuri pe cărbune și gaz.
În paralel, România continuă implementarea proiectelor majore, precum exploatarea gazelor din Neptun Deep și Caragele, dezvoltarea programului nuclear civil românesc și fabricile de producție pentru panouri fotovoltaice și baterii.
Anul 2025 vine cu o asumare clară: un sistem energetic mai puternic, capabil să sprijine dezvoltarea economică a României și să ofere cetățenilor acces la energie sigură și accesibilă. Ministerul Energiei își reafirmă angajamentul pentru continuarea revoluției energetice începute în ultimii ani, cu sprijinul a 14 miliarde de euro fonduri nerambursabile atrase deja în România, pentru binele tuturor românilor și competitivitatea companiilor românești.
- Care este procentul actual de femei care fac parte din Consiliile de Administrație ale companiilor aflate în subordinea Ministerului Energiei? Există inițiative sau strategii pentru creșterea reprezentării acestora în poziții de decizie? Dar la nivelul Ministerului, câte doamne există cu funcție de conducere a departamentelor?
La data de 31.01.2025, în cadrul Ministerului Energiei, dintr-un total de 24 funcții de conducere remunerate, 14 sunt ocupate de doamne (58%). Pe de altă parte, în cadrul Consiliilor de Administrație/Supraveghere ale companiilor aflate în subordinea Ministerului Energiei, ponderea femeilor care fac parte din acestea este de 26%.
În acord cu modificările aduse cadrului legislativ în domeniul guvernanței corporative, prin care se reglementează numărul de femei și bărbați care pot face parte din Consiliile de Administrație/Supraveghere, la viitoarele selecții ale consiliilor de administrație/ supraveghere ale societăților din portofoliul Ministerului Energiei se va ține cont de aceste prevederi.
