Oana Badea, Avocatul Titular al Cabinetului de Avocat OANA LIVIA BADEA
- Profesia de avocat presupune rigoare, iar antreprenoriatul presupune curaj. Care a fost momentul în care ați simțit că trebuie să faceți trecerea de la avocat practician la fondator al propriei case de avocatură?
1.1. Momentul a venit imediat după susținerea examenului de definitivat în profesia de avocat. În acea etapă am realizat că, dincolo de rigoarea profesiei, mă atrăgea construcția. Nu doar gestionarea dosarelor, ci crearea unei structuri, a unei culturi profesionale proprii. Având specializarea în drept comercial și dreptul afacerilor, antreprenoriatul nu a fost o ruptură de parcurs, ci o continuare firească a acestuia.
Fondarea propriei case de avocatură a fost, de fapt, primul meu act de business asumat.
- În peste două decenii de practică juridică, care este cea mai mare greșeală pe care o vedeți repetată de antreprenori în relația cu legea și cu riscul juridic?
2.1. Cred că cea mai frecventă greșeală vine din mentalitatea rezumată de expresia românească „lasă că merge și așa”. În business, această atitudine creează iluzia că poți ignora detalii contractuale, că poți funcționa „la limită” fără consecințe.
Realitatea este însă diferită. Legea nu funcționează pe principii de toleranță informală, iar riscul juridic nu dispare pentru că este ignorat. O altă greșeală este tratarea avocatului ca soluție de criză, nu ca partener strategic. Mulți antreprenori apelează la consultanță juridică abia când problema a apărut deja. În realitate, valoarea reală a unui avocat se vede în prevenție, în contracte bine construite și în anticiparea scenariilor de risc.
- Ați lucrat îndeaproape cu companii și investitori. Ce diferențiază antreprenorii care reușesc să construiască pe termen lung de cei care se opresc la primul prag de creștere?
3.1. Diferența ține, în esență, de structură și de forță interioară.
Cei care reușesc înțeleg că succesul nu este individual, ci colectiv. Își construiesc o echipă solidă, bazată pe competență și valori comune.
În același timp, au claritate strategică și încredere în direcția lor. Obstacolele nu îi opresc, ci îi obligă să se recalibreze. Cei care se blochează la primul prag sunt adesea cei care rămân singuri în decizie sau își pierd încrederea când apar dificultățile reale.
- Profesia juridică este una în care reputația se construiește lent și se poate pierde rapid. Care sunt principiile personale care v-au ghidat deciziile dificile?
4.1. M-au ghidat trei principii esențiale: integritatea, perseverența și încrederea în propriul discernământ. Am considerat întotdeauna că niciun avantaj profesional nu justifică abaterea de la valori. Integritatea nu este negociabilă. Perseverența m-a ajutat să rămân fermă în situații de presiune, iar încrederea în propria judecată a fost decisivă în momentele în care trebuia luată o decizie dificilă.
Reputația nu se apără prin declarații, ci prin consecvență și decizii asumate.
- În ultimii ani, mediul de business a devenit mult mai volatil. Cum s-a schimbat rolul avocatului: este încă un „apărător” sau devine tot mai mult un strateg al afacerii?
5.1. Astăzi, avocatul nu mai este doar un apărător, ci un partener strategic al afacerii.
Formarea mea în drept comercial și dreptul afacerilor m-a poziționat încă de la început în această zonă. Am privit mereu profesia din perspectiva prevenirii riscurilor și a construcției juridice solide, nu doar a gestionării conflictelor.
Într-un context volatil, avocatul valoros este cel care anticipează, structurează și protejează strategic dezvoltarea business-ului. Pentru mine, acest rol nu este o adaptare recentă, ci o constantă profesională.
- Sunteți implicată și în proiecte antreprenoriale din afara zonei juridice. Ce v-a învățat antreprenoriatul despre oameni, negociere și leadership, lucruri pe care nu le-ați fi învățat doar din sala de judecată?
6.1. În ultimii ani m-am concentrat pe dezvoltarea grupului Bitolia – prin Bitolia Gallery, dedicat vestimentației pentru femei, și Bitolia Sport, axat pe zona de echipamente sportive. Firește că antreprenoriatul m-a învățat lecții pe care nu le poți dobândi exclusiv din sala de judecată.
Despre oameni, am înțeles că dincolo de competență contează caracterul și alinierea la valori comune. O echipă funcționează pe încredere și responsabilitate, nu doar pe obiective.
Despre negociere, am realizat că totul în business este negociere – de la relațiile interne până la cele comerciale. Diferența o face capacitatea de a construi acorduri sustenabile, nu victorii punctuale.
Despre leadership, am învățat că autoritatea reală vine din coerență și exemplu personal. Oamenii urmează direcția clară și stabilitatea, nu doar poziția formală.
Antreprenoriatul m-a învățat să îmbin strategia juridică cu empatia și viziunea pe termen lung.
- Dacă ar fi să priviți la generația tânără de femei care intră astăzi în profesii competitive, care credeți că este cea mai mare barieră reală, respectiv cea mai mare barieră imaginară?
7.1. Cred că, pentru aceasta generație cea mai mare barieră reală este presiunea performanței duble. În multe domenii, femeile simt că trebuie să demonstreze mai mult pentru a fi considerate la fel de competente. Nu vorbim doar despre competență profesională, ci și despre echilibrul între carieră, imagine, viață personală și așteptările sociale încă prezente.
În schimb, cea mai mare barieră imaginară este îndoiala de sine, ideea că „nu sunt suficient de pregătită”. De multe ori, limita nu este impusă din exterior, ci interiorizată.
Când o femeie își asumă spațiul, vocea și autoritatea, o mare parte din obstacolele percepute încep să se dizolve.
În opinia mea, adevărata diferență se face în momentul în care femeile nu mai cer permisiunea de a performa, ci își asumă natural locul la masă.
Pentru că, în profesiile competitive, competența nu are gen — dar curajul de a o afirma face diferența.
- Privind înainte, cum vedeți evoluția mediului juridic în România în următorii 10 ani și ce rol credeți că vor avea femeile în „amprentarea” acestei evoluții?
8.1. Mediul juridic din România va deveni mai tehnologizat și mai orientat spre prevenție și strategie. Digitalizarea și inteligența artificială vor eficientiza procesele, însă valoarea reală va rămâne discernământul uman, etica și capacitatea de a anticipa riscuri.
Avocatul va fi tot mai mult un partener strategic al business-ului, implicat în guvernanță, conformare și decizii pe termen lung, nu doar în gestionarea litigiilor.
În ceea ce privește femeile, cred că rolul lor va fi determinant. Pe măsură ce vor ocupa tot mai multe poziții de leadership, vor contribui la o cultură profesională mai echilibrată, mai colaborativă și mai orientată spre sustenabilitate.
