Daniela Marișcu, Co-fondatoare Aquatica Experience, Președinte Consiliul Patronatelor ESG
1.Doamnă Marișcu, aveţi experienţa de a conduce atât companii, cât şi organizaţii patronale. Cum aţi traduce, în cuvinte simple, diferenţa dintre a conduce un business şi a impulsiona un sector prin mediul asociativ?
Strategia este elementul comun, modul de implementare este atât diferența, cât și diferențiatorul.
2. În calitatea dvs. de preşedintă a Consiliul Patronatelor ESG, ce pași concreți consideraţi că lipsesc în România pentru ca principiile ESG să devină norma, şi nu excepţia?
Ca în întreaga Europa lipsește încă recompensarea efortului de aplicare benevolă, nu doar în context formal sau mai puțin formal de aplicare a unor standarde pe care chiar nici administratorii publici nu îl aplică corespunzător. Este adevărat că există un cadru de manifestare însă potențialii finanțatori cum ar fi băncile, fondurile de investiții, bursele nu marchează încă o favorizare o implementare benevolă în businessuri a normelor ESG sau a activităților ce potentează această aplicare.
3. Într-o industrie puternic reglementată şi tehnică, cum este cea a apei, aţi reuşit să creaţi modele de parteneriat şi dezvoltare sustenabilă. Ce elemente de strategie şi guvernanţă credeţi că pot inspira şi alte businessuri româneşti?
Activitatea Aquatica Experience, grup pe care l-am co-fondat, implică activități și proiecte care definesc dezvoltarea sustenabilă atât în domeniul agrementului, cât și în infrastructura de apă publică. Construim în acest moment Aqua Parc Buzău, o investiție publică, prima din România, ce prevede un sistem integrat inteligent de operare în condiții de amprentă de carbon 0 atunci când ecosistemul va permite și care eficientizează în primul rând consumul de energie și apă.
În infrastructura de apă promovăm integrarea de sisteme ce previn sau depistează în timp real pierderile de apă precum și reutilizarea apei uzate industriale și pluviale (conform cadrului legal existent).
4. Antreprenoriatul feminin evoluează – dar accesul la fonduri, reţele şi mentorat rămâne inegal. Ce rol are mediul asociativ, sub conducerea dvs., în reducerea acestui decalaj?
Însăși activitatea organizațiilor din care fac parte ca membru in boardul executiv, una fiind CONAF, luptă activ cu inechitățile sociale. Cred însă că ține de fiecare femeie în parte să îndrăznească, să ceară și chiar să pretindă aplicarea regulilor de egalitate pe care spațiul european le garantează. Ține de fiecare dintre noi să acționăm conștient în acest sens și să nu tolerăm nicio nerespectare a acestui drept atât de greu câștigat de generații întregi de femei. Rolul asociaților este să coaguleze și să potențeze, dar acțiunea este a fiecăreia și fiecăruia dintre noi.
5. Sustenabilitatea este adesea tratată ca obiectiv separat. Cum integrează modelul dvs. de afaceri şi de advocacy ideea de «profit cu sens», astfel încât sustenabilitatea să fie parte din modelul de business – nu doar un cost?
Însăși activitatea noastră vine din “sustenabilitate”. Suntem pionieri în reutilizarea, în irigații, a apei de la piscine, integrarea de sisteme predictive bazate pe IoT în instalațiile tradiționale de management al resursei apă. Dacă acum 10 ani plăteam, din profitul nostru, costurile inovării, acum putem susține că livrăm doar în condiții de profit cu sens, întrucât refuzăm să dezvoltăm proiecte ce nu respectă aceste principii, chiar dacă, în anumite momente, plătim cu lipsa profitului. Alinierea însă, pe termen lung, cu principiul utilizării eficiente a resursei apă ne-a adus beneficii strategice și o poziționare distinctă în piață.
6. Digitalizarea şi economia circulară influenţează sectorul apei şi al utilităţilor. Cum pregătiţi antreprenoarele să profite de această tranziţie – ce abilităţi devin esenţiale?
În primul rând, cunoașterea implică responsabilitate, astfel că, din principiu, comunic în toate întâlnirile publice problema lipsei resursei de apă, care se conturează, din păcate, global. Oportunitățile pe care le împărtășesc sunt din gama prevenției până la suport pentru a dezvolta oportunități de integrare, în businessurile clasice, a sistemelor de reutilizare a apei. Întrebarea este bună și promit să creez o strategie care să permită antreprenoarelor să profite și prin crearea de noi businessuri conexe cu această oportunitate dată de circularitate. Mulțumesc de idee.
7. Colaborarea între sectoare este esenţială pentru inovare. Cum pot organizaţiile patronale să devină veritabile platforme de cooperare, capabile să genereze proiecte cu impact real în economie?
Așa cum am menționat, rolul organizațiilor este să coaguleze și să potențeze resurse și know-how. Cred că viitorul aparține doar organizațiilor care vor aplica sistemic acest principiu, iar cum vor face asta va face diferența. De exemplu, în CONAF reușim să potențăm interesul tinerilor pentru antreprenoriat și avem deja exemple de companii nou deschise în urma participării la Maratonul pentru Educație Antreprenorială; însă mai important este câte se vor deschide în următorii 10 ani, grație diferenței făcute de participarea la Maraton în mintea viitorilor antreprenori. Din multiplele mele participări în juriu pot concluziona că minim 30% dintre cei care au participat vor găsi resursele ca, după finalizarea studiilor, să devină antreprenori români de succes. E de urmărit fenomenul.
8. Ce strategie adoptaţi pentru a măsura impactul social al activităţilor pe care le promovaţi – atât în asociaţii cât şi în afaceri – şi cum pot antreprenorii să aplice un astfel de sistem de «măsură a valorii» în propriile lor demersuri?
Impactul social trebuie să fie pentru oameni și cu oameni realizat, însă e greu măsurabil. Este însă important să stabilim, atât în business, cât și în activitatea asociațiilor, borne de măsură. Spre exemplu, în activitatea grupului pe care îl conduc, o astfel de evaluare este dată de contabilizarea volumului de apă salvat de la irosire, și lucrăm pentru a atinge 1 milion de metri cubi în următorii 10 ani. Echivalentul acestui volum de apă este cât un lac care poate susține o generație, un sat cu 2.000–3.000 de locuitori.
În asociații e important să urmărești pe termen mediu și lung acest impact. Exemplul Maratonului pentru Educație Antreprenorială indică faptul că a ajuns la zeci de mii de tineri liceeni din întreaga țară și le-a schimbat activ opinia față de antreprenoriat, imersându-i, prin natura experienței, în modul de a crea valoare adăugată. Dacă doar cei 30% estimați de mine își vor deschide businessuri, impactul social va fi unul important.
9. Ce aţi considera ca fiind “momentul de cotitură” în cariera dvs. – în care aţi înţeles cu adevărat că trebuie să conduceţinu doar o afacere, ci o comunitate, o mişcare?
Momentul de cotitură a fost când prezentam unui mentor strategia mea de viață, respectiv că până la 50 de ani lucrez la independența financiară a familiei mele, iar după 50 de ani voi face doar antreprenoriat social sau ONG. Și a venit marea întrebare, care a fost punctul de cotitură: „Și dacă mori mâine, când le mai faci?”
De atunci, mai bine de 7 ani, acționez în paralel, oricât de dificil mi-a fost în unele momente.
10. Doamnă Marișcu, sunteți membru al Consiliului Director CONAF, o organizație care și-a asumat rolul de voce unitară a antreprenoriatului feminin în România. Ce v-a determinat să acceptați această poziție și ce vă propuneți să aduceți, din experiența ESG și domeniul apei, în viziunea CONAF?
CONAF este o organizație care face ce zice că face; exemplul Maratonului pentru Educație Antreprenorială este unul verificabil și de impact, iar acest fapt m-a convins să vin alături și în poziția de membru în board. Opțiunea conexă de a comunica problema apei și importanța aplicării ESG în mod voluntar este un plus de contribuție reciprocă, atât pentru comunitate, cât și pentru misiunea pe care mi-am asumat-o: aceea de a aduce înțelepciune în regândirea sistemelor de management al resursei apă, totul pentru un bine comun.
