Interviu cu Bogdan M. Chirițoiu, Președinte al Consiliului Concurenței

• În contextul actual al pieței energetice, cum vedeți rolul Consiliului Concurenței în asigurarea unui echilibru între intervenția statului și funcționarea liberă a pieței? Care sunt principalele provocări în menținerea unei concurențe sănătoase în acest sector?

În ultimii ani au fost foarte multe provocări atât pentru economie, cât și pentru instituția noastră: am avut pandemie, apoi a început războiul în Ucraina și am trecut printr-o criză energetică ce a impus adoptarea de măsuri speciale. Ne-am fi dorit ca aceste măsuri să fie mai bine țintite, către consumatorii vulnerabili și mai puțin intruzive din punct de vedere concurențial, însă am înțeles nevoia lor. 

Am ajuns însă în punctul în care piața de energie trebuie liberalizată, pentru că prețurile s-au stabilizat, iar măsurile de plafonare și compensare au implicat costuri semnificative pentru stat. 

În primul rând însă, trebuie să definim categoriile care trebuie protejate în continuare, respectiv persoanele fizice și jucătorii industriali vulnerabili, și să facem câteva reglaje pentru ca piața să funcționeze mai bine. Spre exemplu, nu ar trebui să mai permitem furnizorilor de pe piața de electricitate să vândă ceva ce nu au. Așa cum știți, această lipsă de reglementare a creat probleme. 

Apoi, trebuie îmbunătățită piața de echilibrare, pentru că vedem încă de vara trecută probleme care persistă și care conduc la prețuri mari. La acest capitol, noi am recomandat Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) eliminarea ofertelor mari de preț la calculul prețului de închidere. 

Este foarte important să reducem prețul energiei, pentru a păstra competitivitatea companiilor din România, atât pe piața europeană, cât și pe cea internațională – un aspect care privește nu doar România, ci toată Europa.

În acest context, rolul nostru este de a supraveghea să avem o piață funcțională, ceea ce înseamnă ca toți actorii implicați să aibă un comportament corect. 

Sperăm ca odată cu deschiderea spre concurență să apară o revigorare a pieței, un interes mai mare din partea consumatorilor de a căuta oferte mai bune, deci ne așteptăm la o creștere a ratei de schimbare a furnizorilor. Ca urmare vom fi foarte atenți și vom sancționa acțiunile de blocare a migrării clienților de la un furnizor la altul.

De asemenea, operatorii de distribuție care fac parte din grupuri integrate vertical nu trebuie să își favorizeze companiile din propriul grup, fie că vorbim de furnizori de energie electrică/gaze naturale sau de firme active pe alte piețe, conexe. Putem înțelege tentația, este oarecum naturală, dar nu este în spiritul concurenței.

Așa cum știți, am derulat investigații pe piața energiei, la finalul cărora am aplicat sancțiuni sau am impus condiții în beneficiul clienților. 

Amintesc cazul Delgaz Grid, din grupul E.ON, companie amendată cu 6,1 milioane de euro pentru crearea unor condiții discriminatorii pentru firmele prezente pe piața lucrărilor de verificări/revizii tehnice ale instalațiilor de utilizare a gazelor naturale și favorizarea companiei din cadrul grupului din care face parte.

De asemenea, companiile Distribuție Energie Electrică România și Distribuție Energie Oltenia și-au asumat o serie de angajamente pentru a înlătura îngrijorările referitoare la posibila implicare în procesul de schimbare a furnizorului de energie electrică. 

În prezent, avem în desfășurare o investigație care vizează posibile practici ale PPC, fostul Enel, pentru că ar fi îngreunat mutarea clienților spre Hidroelectrica. 

Așa cum spuneam, la genul acesta de practici ne uităm, pentru a asigura o liberalizare care să aducă beneficii concrete pentru consumatori și economie. 

• Având în vedere numărul semnificativ de investigații în curs, cum prioritizați cazurile în funcție de impactul economic și social? Puteți oferi exemple de intervenții recente care au avut un efect semnificativ asupra pieței?

Activitatea noastră a devenit, în ultimii ani, mai efervescentă, pe măsură ce am primit noi atribuții și, așa cum ați sesizat, avem foarte multe cazuri în derulare. În prezent, avem în curs peste 50 de investigații în domenii cu efect direct asupra consumatorilor. De exemplu, derulăm investigații pe piața bancară, în sectorul agroalimentar (ulei de floare- soarelui, unt și zahăr), dar și în domeniile articolelor sportive (Nike) și digital (Apple și Sony). De asemenea, am analizat un număr record de tranzacții, 104, cele mai multe din ultimii 21 de ani. 

În aceste condiții este esențial să ne prioritizăm cazurile și o facem în funcție de amploarea efectelor asupra pieței și a consumatorilor.

Este normal să știm ce beneficii a adus activitatea instituției în piață asupra bunăstării consumatorilor și de aceea, anual, evaluăm impactul acțiunilor noastre, pe baza unei metodologii elaborate de Comisia Europeană. Astfel, estimăm că intervențiile noastre din 2024 au generat beneficii de cel puțin 1,3 miliarde lei pentru consumatorii români.

Una dintre cele mai importante intervenții pe care am avut-o anul trecut a fost autorizarea celei mai mari tranzacții de pe piața de retail din România: preluarea Profi de către Mega Image. Această tranzacție a implicat o analiză amplă, pentru că am avut îngrijorări și pentru prima dată am impus condiții pentru a proteja furnizorii, cei mai mulți de dimensiuni mici și medii.

Și, pentru că suntem la acest capitol, trebuie să menționez că la ora actuală avem în analiză tranzacțiile prin care Vodafone România S.A. intenționează să preia Telekom Romania Mobile Communications S.A., iar Digi România S.A. ar prelua anumite active ale aceleiași companii. Practic, se reduce concurența pe piață și rămânem cu trei jucători. Este esențial ca, în urma tranzacțiilor, calitatea serviciilor oferite consumatorilor să nu scadă, dimpotrivă, să se îmbunătățească. Vrem să ne asigurăm că rețelele vor funcționa la standarde înalte, că acoperirea și viteza serviciilor vor rămâne competitive și că planurile de investiții în  infrastructură vor continua, astfel încât utilizatorii să beneficieze de servicii mai bune pe termen lung. 

În ceea ce privește investigațiile, anul trecut am finalizat cazul privind medicamentele destinate tratamentului bronhopneumopatiei cronice obstructive (BPOC). Am sancționat compania Boehringer Ingelheim cu amendă în valoare de 25,8 milioane euro, pentru că a abuzat de poziție dominantă prin limitarea accesului pe piață al medicamentului generic Spiriva, care este mai ieftin, și a direcționat pacienții către Spiolto Respimat, un medicament inovativ, mai complex și mai scump. Astfel, unii pacienți au plătit mai mult pentru un medicament care nu le era indicat. În același timp, cu bugetul alocat decontării noului produs, statul ar fi putut deconta medicamentele generice pentru mai mulți pacienți.

În acest context economic și social tot mai complex, ne concentrăm resursele acolo unde putem genera cele mai mari beneficii pentru consumatori. 

• Într-o economie în continuă transformare, cum colaborează Consiliul Concurenței cu alte instituții naționale și europene pentru a preveni practicile anticoncurențiale și a promova un mediu de afaceri echitabil?

Colaborarea cu celelalte instituții și autorități este esențială, fie că vorbim despre autorități naționale, europene sau internaționale. Fiecare autoritate are propriul domeniu de expertiză, iar schimbul de informații și perspective ne ajută să avem intervenții mai bine fundamentate și mai eficiente.

Pe plan național, de exemplu, am colaborat cu Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) pentru a îmbunătăți legislația în domeniul RCA, iar în domeniul energiei lucrăm îndeaproape cu Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) pentru a crea condiții optime pentru deschiderea pieței spre concurență. Mai mult, împreună cu ANRE am derulat, anul trecut, un studiu privind accesul investitorilor pe piața de producere a energiei electrice din surse regenerabile.

De asemenea, colaborăm foarte bine cu Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM) în cadrul analizei tranzacțiilor între Vodafone România S.A., Telekom Romania Mobile Communications S.A. și Digi România S.A., iar în trecut am colaborat în contextul organizării licitațiilor pentru alocarea drepturilor de utilizare ale frecvențelor destinate tehnologiei 4G și apoi 5G.

Un alt exemplu este Oficiul pentru Licențe Industriale, acest one stop shop care va permite obținerea de avize necesare de la toate instituțiile guvernamentale, pentru înființarea căruia am lucrat cu Ministerul Economiei, iar lucrurile prind contur.

Pe de altă parte, suntem autoritate naţională de contact în domeniul ajutorului de stat între Comisia Europeană, pe de o parte, şi instituțiile din România, pe de altă parte. Așadar, suntem conectați cu ministere, autorități naționale și locale și companii, iar aceste colaborări ne-au condus anul trecut la avizarea unor măsuri de sprijin în valoare totală de peste 81,6 miliarde de lei. În același timp, ne-am implicat în restructurarea companiilor de stat, CFR Marfă – Carpatica Feroviar și Tarom. 

Pe plan extern, colaborăm strâns cu Comisia Europeană și cu celelalte autorități naționale de concurență din statele membre, în cadrul rețelei europene de concurență (ECN), care reprezintă un instrument esențial pentru armonizarea practicilor și schimbul de informații privind aplicarea dreptului concurenței. În plus, din toamna anului 2024, coordonăm un nou proiect de asistență instituțională destinat consolidării capacității autorității de concurență din Republica Moldova, alături de partenerii noștri din Lituania și Polonia. Prin această inițiativă, contribuim activ la promovarea standardelor europene în regiune și susținem dezvoltarea unor instituții puternice și independente, capabile să asigure funcționarea corectă a pieței și protejarea consumatorilor.

Și nu în ultimul rând, trebuie să amintesc colaborarea noastră cu Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE). Încă din 2014, România a avut statutul de asociat în cadrul Comitetului pentru Concurență, perioadă în care am avut mai multe schimburi de bune practici. În vara anului trecut, România a primit avizul formal în domeniul concurenței în cadrul procesului de aderare la OCDE, după ce ne-a fost evaluată activitatea și am confirmat capacitatea de a implementa instrumentele juridice, politicile și practicile Organizației în domeniul concurenței. 

Alături de experți OCDE am derulat mai multe proiecte, printre care și Analiza impactului legislaţiei în vigoare în sectoare-cheie ale economiei româneşti, în urma cărora au fost făcute  152 de recomandări pentru îmbunătățirea cadrului de reglementare în trei sectoare: procesarea produselor agroalimentare, transportul de mărfuri (terestru şi naval) şi construcţiile (în principal, materiale de construcţii şi proiectarea pe baze concurenţiale a licitaţiilor aferente lucrărilor de construcţii civile). 

• În ce măsură sprijină Consiliul Concurenței creșterea reprezentării femeilor în funcții de conducere?

Promovarea egalității de gen și creșterea reprezentării femeilor în funcții de conducere reprezintă o provocare actuală pentru multe instituții și companii, atât în România, cât și la nivel internațional. Studiile citate de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică arată că prezența mai multor femei în poziții de leadership contribuie la îmbunătățirea guvernanței și a performanței organizaționale.

Noi susținem inițiativele menite să crească participarea femeilor în poziții de conducere în sectorul public și în companii, unde nu ar trebui să existe bariere precum cele de gen, iar selecția și promovarea în funcție sunt bazate pe competențe reale și performanță.

Considerăm că accesul la poziții de conducere trebuie să fie deschis tuturor, indiferent de gen, iar criteriile de selecție trebuie să fie obiective și transparente.

Fiind o instituție publică, la Consiliul Concurenței recrutările se fac exclusiv prin concursuri, în baza performanței. 

Rezultatul acestui sistem meritocratic este evident: în prezent, 68% dintre angajații noștri sunt femei, iar jumătate dintre pozițiile de conducere sunt ocupate de femei care se remarcă prin profesionalism, competență și dedicare. 

• Cum influențează politicile de concurență egalitatea de șanse între femei și bărbați în accesul la resurse și oportunități economice?

Noi punem în aplicare și asigurăm respectarea prevederilor naționale și a celor comunitare de concurență, contribuind, astfel, la creșterea economică, a inovării și a productivității, dar și a egalității de gen. Prin promovarea unui mediu concurențial echitabil, în care sunt prevenite practicile concurențiale precum cartelurile sau abuzul de poziție dominantă, barierele de intrare pe piață se reduc, iar acest lucru facilitează accesul antreprenoarelor și antreprenorilor la piață și la resursele economice.

Prin stimularea economiei, se reduce prețul bunurilor și serviciilor, ceea ce este deosebit de important pentru toate grupurile active pe piață, iar un climat concurențial sănătos încurajează inovarea și apariția de noi modele de afaceri, inclusiv modele de lucru flexibile sau produse și servicii adaptate nevoilor diferitelor grupuri de gen, sprijinind astfel o economie mai incluzivă.

• Ce măsuri pot fi luate pentru a combate discriminarea de gen în practicile comerciale și de angajare?

Cred că ar trebui adoptate politici interne explicite care să interzică orice formă de discriminare de gen în recrutare, promovare, salarizare și condiții de muncă. De asemenea, este importantă transparentizarea proceselor de recrutare și promovare, care să se bazeze pe competențe, dar și realizarea de politici de salarizare echitabilă, cu salarii și beneficii stabilite pe criterii obiective, fără diferențe nejustificate între femei și bărbați, așa cum se menționează, de altfel, și în Strategia Comisiei Europene privind egalitatea de gen.

Nu în ultimul rând, sunt importante programele de formare și conștientizare, pentru a evita stereotipurile și practicile exclusive, dar și implementarea unor mecanisme eficiente de sesizare și remediere a discriminării.

• Cum poate fi încurajată prezența femeilor în sectoarele economice emergente, precum tehnologia și energia verde?

Din punctul meu de vedere, pentru a avea mai multe femei active în sectoare emergente, precum tehnologia informației și inteligența artificială, tehnologia financiară, blockchain sau energia verde, este important să avem programe educaționale și de formare, dar și programe de reconversie adaptate. De asemenea, ar trebui asigurat un sprijin pentru dezvoltarea carierei, prin promovarea unui mediu organizațional care sprijină echilibrul de gen, asigură salarii echitabile și oportunități de avansare accesibile.

• Care credeți că este rolul educației și formării profesionale în reducerea decalajului de gen în leadershipul economic?

Continui ideea începută anterior și subliniez că educația și formarea profesională au un rol esențial în reducerea decalajului de gen în leadershipul economic. Accesul egal la educație de calitate, la studii superioare, programe de formare continuă, mentorat și leadership creează premisele pentru dezvoltarea competențelor necesare ocupării unor funcții de decizie, indiferent de gen.

Este important ca încă de la o vârstă fragedă fetele să fie încurajate să își urmeze vocația, să aibă modele de urmat și să li se ofere oportunități egale de a-și dezvolta abilitățile, inclusiv în domenii unde femeile sunt mai puțin reprezentate, cum ar fi tehnologia informației.

De asemenea, programele de formare profesională dedicate femeilor, inițiativele de leadership feminin și rețelele de mentorat contribuie la crearea unui mediu favorabil în care acestea pot evolua profesional și pot accede la poziții de conducere.

Investiția în educație, orientată spre incluziune și echitate, nu este doar o chestiune de justiție socială, ci și una de eficiență economică. Diversitatea în leadership aduce perspective diferite, stimulează inovația și contribuie la o guvernanță mai solidă în mediul economic.

• Cum poate fi îmbunătățită transparența în procesele de achiziții publice pentru a asigura o participare echitabilă a întreprinderilor conduse de femei?

Achizițiile publice reprezintă un domeniu de interes major pentru Consiliul Concurenței, întrucât implică utilizarea banului public, iar aceasta trebuie să se facă într-un mod responsabil, transparent și în conformitate cu legislația în vigoare, inclusiv cu normele de concurență.

Rolul nostru este dublu: pe de o parte, prevenim, investigăm și sancționăm practicile anticoncurențiale, precum licitațiile trucate sau înțelegerile între companii care limitează competiția; pe de altă parte, analizăm criteriile de participare la licitații, pentru a identifica și elimina acele condiții care pot avea un caracter discriminatoriu sau restrictiv. 

Astfel, susținem întărirea transparenței în procedurile de achiziție și eliminarea criteriilor care, chiar și involuntar, descurajează participarea companiilor conduse de femei.

Cred că transparența în procesele de achiziții publice poate fi îmbunătățită prin stabilirea de criterii clare și echitabile de selecție, promovarea unui sistem de evaluare imparțial și crearea unor canale de feedback. Spre exemplu, noi avem Platforma avertizorilor de concurență, un instrument online prin intermediul căruia ni se pot semnala, în mod anonim, încălcări ale Legii concurenței.