Q1) Semnarea Memorandumului de Înțelegere dintre UNICEF în România și CONAF marchează un pas important în colaborarea dintre sectorul organizațiilor internaționale și organizațiile patronale. Care sunt, din perspectiva dumneavoastră, obiectivele strategice majore ale acestui parteneriat?
Acest parteneriat reunește două tipuri de expertiză de care România are nevoie. Pe de o parte, expertiza UNICEF în generarea de date, modelarea și testarea intervențiilor, promovarea drepturilor copilului și consolidarea sistemelor, și pe de altă parte, relația strânsă pe care CONAF o are cu sectorul privat și realitățile mediului de afaceri.
Prin colaborarea noastră, ne dorim să ne asigurăm că fiecare copil sau adolescent are șansa de a face tranziția de la școală către un traseu profesional relevant. Ca urmare, analizăm cu atenție ceea ce se întâmplă în învățământul vocațional și dual, identificăm cele mai bune modele și oferim recomandări bine fundamentate factorilor de decizie de la nivel național și local. În același timp, rețeaua CONAF ne permite să implicăm companiile în mod direct, construind o coaliție de afaceri conștientă de importanța mobilizării resurselor pentru inițiative dedicate copiilor și susținerii participării fetelor la procesele decizionale, facilitându-le accesul la oportunități reale de a-și dezvolta competențele necesare pentru a deveni antreprenoare de succes.
O altă dimensiune la fel de importantă este colaborarea noastră directă cu tinerii. Fie prin programe precum Pactul pentru Tineri sau Maratonul pentru Educație Antreprenorială, fie prin mecanisme de consultare directă a copiilor și adolescenților, scopul este de a ne asigura că nevoile, preocupările și aspirațiile lor modelează cu adevărat politicile publice, în timp ce consolidăm cooperarea noastră cu ministerele relevante, structuri de tineret precum Boardul Copiilor din România, Consiliul Național al Elevilor și asociații ale mediului de afaceri.
În esență, parteneriatul ne permite să îmbinăm datele generate, lecțiile învățate, implicarea sectorului privat și participarea copiilor pentru a consolida traseul educație‑muncă într-un mod incluziv și orientat spre viitor.
Q2) Promovarea participării școlare și a educației vocaționale este una dintre direcțiile centrale ale parteneriatului. Care sunt cele mai mari provocări pe care le observați astăzi în menținerea copiilor și adolescenților în sistemul educațional și cum poate acest parteneriat contribui la soluționarea lor?
Știm că mulți copii și adolescenți au dificultăți în a rămâne motivați să frecventeze școala atunci când nu văd legătura dintre ceea ce învață și oportunitățile reale. Pentru unii, provocarea este de natură academică, pentru alții, însă, este presiunea financiară sau accesul limitat la opțiuni la nivel local. Copiii vulnerabili se confruntă cu bariere legate de siguranță, stereotipizare, segregare, bullying și, în cazul fetelor, riscul de sarcină timpurie.
Prin acest parteneriat dorim să înțelegem mai bine aceste obstacole și să răspundem cu soluții bazate pe dovezi, cartografiind provocările din învățământul profesional și dual și evidențiind practicile care funcționează deja în România. Pe baza acestora, vom oferi recomandări concrete ministerelor, autorităților locale și școlilor pentru a reduce abandonul și a preveni părăsirea timpurie a școlii, inclusiv în rândul fetelor adolescente și al tinerilor care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare
Desigur, sectorul privat are un rol important, companiile având posibilitatea de a sprijini prin oferirea de stagii, mentorat și expunere reală la mediul de lucru, ceea ce face adesea diferența între dezangajare și motivație. În acest fel, adolescenții încep să se vadă ca actori activi ai societății, nu doar ca simpli angajați.
Q3) Programe precum Pactul pentru Tineri și Maratonul pentru Educație Antreprenorială aduc împreună elevi, profesori, părinți, antreprenori, autorități și comunități locale. Ce tip de impact considerați că au astfel de inițiative asupra modului în care tinerii își construiesc viitorul profesional?
Aceste inițiative îi ajută pe tineri să coreleze ceea ce învață în școală cu ceea ce ar putea face în viitoarea lor carieră. Când elevii lucrează alături de antreprenori, profesori, părinți și autorități locale, încep să își construiască încrederea și abilitățile practice. Aceste programe creează contexte în care tinerii sunt văzuți și auziți. Întâlnesc modele inspiraționale, își construiesc o rețea profesională și încep să înțeleagă că viitorul lor nu este predeterminat de mediul din care provin. Acest tip de expunere poate fi profund transformator, mai ales pentru tinerii din comunități vulnerabile, asigurând accesul la oportunități de muncă pentru toți tinerii, nu doar pentru cei mai avantajați.
Q4) UNICEF este recunoscut pentru rigoarea cercetării și a analizelor pe care le dezvoltă. Ce rol vor avea studiile realizate în cadrul acestui parteneriat în fundamentarea unor politici publice mai eficiente în domeniul educației și incluziunii tinerilor?
Generarea de date pentru informarea politicilor publice este una dintre cele mai importante contribuții ale UNICEF. Studiile pe care le dezvoltăm în cadrul acestui parteneriat vor ajuta autoritățile să înțeleagă clar provocările din învățământul profesional și dual, soluțiile care au generat deja rezultate și zonele în care este nevoie de investiții sau ajustări. Prin aducerea laolaltă a datelor, a opiniilor elevilor și a perspectivelor profesorilor, părinților și angajatorilor, studiul va furniza o bază practică și utilă pentru deciziile de politică publică. Când politicile publice sunt construite pe dovezi ancorate în experiența reală, acestea devin mai eficiente, echitabile și mai ușor de implementat.
Q5) Promovarea participării fetelor în societate este o temă esențială pentru egalitatea de șanse. Care sunt principalele bariere care încă limitează accesul fetelor și tinerelor la oportunități economice și cum pot fi acestea depășite?
Fetele continuă să se confrunte atât cu bariere vizibile, cât și invizibile, în ceea ce privește accesul la oportunitățile economice. Unele sunt culturale, altele sunt legate de accesul redus la servicii educaționale și de sănătate care le-ar putea sprijini să rămână în școală. O altă provocare este percepția că anumite domenii sunt „pentru băieți”, în timp ce alte provocări țin de siguranță, comportamente de risc, acces limitat la informații sau lipsa unor sisteme de sprijin adaptate nevoilor lor, în special în comunitățile rurale și vulnerabile.
Prin acest parteneriat ne propunem să depășim aceste bariere prin implicarea directă a mediului de afaceri, promovând medii de lucru incluzive și aducând în prim‑plan mai multe modele feminine de succes. Furnizarea de informații privind traseele profesionale și tehnice permite fetelor să ia decizii informate. Interacțiunea cu femei de succes din diferite domenii le oferă acestora curajul de a aspira la mai mult și de a‑și urmări obiectivele. Prin consultările noastre cu tinerii, ne asigurăm că vocile fetelor sunt reflectate în recomandările adresate factorilor de decizie. Capacitarea acestora înseamnă atât susținerea participării lor, cât și crearea condițiilor în care pot reuși.
Q6) În ultimii ani, conceptul de educație antreprenorială a evoluat de la o disciplină opțională la un instrument de formare pentru viață. Cum vede UNICEF rolul antreprenoriatului ca abilitate de bază pentru generațiile viitoare?
Astăzi antreprenoriatul înseamnă mult mai mult decât a porni o afacere. Este un mod de gândire și presupune abilitatea de a rezolva probleme, de a te adapta, de a lua inițiativă și de a lucra bine în echipă. Sunt competențe de care orice tânăr are nevoie, indiferent dacă devine inginer, asistent medical, tehnician, funcționar public sau antreprenor. Prin acest parteneriat ne dorim să normalizăm și să consolidăm dezvoltarea acestor competențe în întreg sistemul educațional. Prin facilitarea colaborării dintre școli și mediul de afaceri, cât și prin oferirea de experiențe autentice și relevante, îi ajutăm pe tineri să își construiască încrederea în propriile abilități și să se considere actori activi în dezvoltarea României.
Q7) Colaborarea dintre organizații cu misiuni diferite, dar complementare, presupune viziune comună și mecanisme concrete de implementare. Ce elemente considerați că sunt esențiale pentru ca un astfel de parteneriat să producă rezultate reale și sustenabile?
Parteneriatele funcționează atunci când există claritate, încredere și un scop comun. Alături de CONAF împărtășim aceeași viziune axată pe sprijinirea tinerilor și pe asigurarea implicării fetelor. Punctul forte al acestei colaborări este că reunește expertizele complementare ale celor două organizații. Împreună putem trece de la date și analize la acțiune, de la cercetare la recomandări și inițiative concrete care ajung la copii și adolescenți, maximizând impactul la scară largă.
Q8) Care este viziunea dumneavoastră asupra modului în care România poate construi un ecosistem în care fiecare copil și fiecare tânăr să aibă șanse reale de a-și valorifica potențialul, indiferent de mediul din care provine?
Cred că România are un potențial extraordinar de a construi un mediu în care fiecare copil să poată crește, învăța și atinge potențialul maxim. Pentru ca acest lucru să se întâmple, avem nevoie de școli puternice care oferă atât o bază educațională solidă, cât și trasee profesionale relevante. Avem nevoie de angajatori care să vadă în tineri viitorii lor colegi și să investească devreme în dezvoltarea lor. Avem nevoie de părinți și comunități care să susțină copiii în momentele dificile. Și avem nevoie ca fetele să simtă că orice domeniu, orice rol și orice poziție de conducere le este accesibilă.
