Educație prin responsabilitate socială. Echilibru social

Piața muncii din România: între directivele UE și nevoia unui dialog real

15 aprilie 2025

2Points

Interviu cu Corneliu Bențe, fondator LexAcademy

În calitate de fondator al LexAcademy, ați contribuit semnificativ la formarea profesională în domeniul resurselor umane și al legislației muncii. Care sunt principalele provocări pe care le întâmpină specialiștii în acest domeniu și cum pot fi acestea depășite prin educație și formare continuă?

Profesioniștii în managementul relațiilor de muncă se confruntă cu multiple provocări în activitatea lor. Suntem martorii unor adevărate „revoluții legislative”: pe de o parte frecventele modificări legislative, pe de altă parte, complexitatea reglementărilor și nevoia de adaptare la noile tendințele economice și sociale.

Educația continuă este esențială pentru a menține un nivel ridicat de competență și pentru a asigura aplicarea corectă a legislației. Astfel, LexAcademy a devenit un reper pe piața formării profesionale a adulților din România, o adevărată platformă unde profesioniștii pot accesa informații actualizate și studii de caz relevante, contribuind astfel la dezvoltarea unui mediu de muncă echitabil și eficient.

Dialogul social este un element esențial pentru echilibrul pieței muncii și pentru construirea unor relații sănătoase între angajați și angajatori. În România, acest proces este adesea formalizat, dar nu întotdeauna eficient. Ce măsuri credeți că ar trebui luate pentru ca dialogul social să devină un instrument real de negociere și colaborare?

Pentru ca dialogul social să fie eficient, este necesară o schimbare de paradigmă în care atât angajatorii, cât și angajații să perceapă negocierile colective ca pe un proces de colaborare, nu de confruntare. Trebuie să promovăm o cultură a dialogului, nu o cultură a conflictului.

Digitalizarea proceselor de negociere, instruirea lucrătorilor și a angajatorilor, precum și stimularea parteneriatelor public-private pot contribui la creșterea transparenței și a eficienței dialogului social. Totodată, promovarea bunelor practici din alte state europene poate oferi modele funcționale de negociere colectivă. Relația de muncă nu mai este o relație pură și simplă. Ea este complexă, provocatoare, dinamică și unică precum noi, OAMENII. Prin urmare, trebuie să punem în centrul negocierilor dreptul lucrătorilor, dar fără să uităm de interesul economic al angajatorilor. Este important să conștientizăm că acordarea drepturilor este condiționată de existența resurselor și repartizarea echitabilă a acestora.

Deficitul de forță de muncă și lipsa competențelor necesare pentru economia viitorului sunt provocări majore pentru angajatori. Cum poate România să își adapteze politicile de educație și formare profesională pentru a răspunde mai bine cerințelor pieței muncii și a reduce acest decalaj?

România trebuie să investească în programe de educație duală, colaborând cu mediul privat pentru a asigura o formare adaptată cerințelor pieței muncii. De asemenea, este esențială dezvoltarea unor politici de reconversie profesională pentru a sprijini forța de muncă să se adapteze noilor tehnologii și industrii emergente. Digitalizarea educației și accesul facil la cursuri online pot contribui semnificativ la reducerea decalajului de competențe.

Legislația muncii din România este tot mai influențată de regulamentele și directivele europene, care impun standarde mai ridicate privind salarizarea, condițiile de muncă și echilibrul dintre viața profesională și cea personală. Un impact semnificativ îl au aceste reglementări asupra participării femeilor pe piața muncii. Cât de pregătită este România să adopte aceste schimbări și ce măsuri sunt necesare pentru a asigura acces egal la oportunitățile economice?

R: România a făcut progrese în alinierea la standardele europene, dar mai există provocări legate de implementarea efectivă a acestor reglementări. Este necesară o mai mare implicare a autorităților, a mediului de afaceri și a experților în legislația muncii în promovarea egalității de gen și a politicilor de sprijin pentru femei, cum ar fi facilități pentru mamele care revin pe piața muncii, programe de mentorat și susținerea antreprenoriatului feminin.

Digitalizarea și noile tehnologii transformă rapid piața muncii. Cum pot profesioniștii în resurse umane și legislația muncii să se adapteze acestor schimbări pentru a sprijini atât angajatorii, cât și angajații în această nouă eră digitală?

Noile evoluții ale tehnologiei digitale ne demonstrează că trebuie să schimbăm cutumele și să ne aliniem noilor situații europene și mondiale, care evoluează în ritm alert. Profesioniștii în resurse umane trebuie să adopte soluții digitale pentru gestionarea proceselor de recrutare, evaluare și formare, astfel încât să eficientizeze munca și să asigure un mediu flexibil pentru angajați. De asemenea, trebuie să fie la curent cu noile reglementări privind telemunca, protecția datelor și drepturile lucrătorilor în economia digitală. Adaptabilitatea și formarea continuă sunt esențiale pentru a naviga cu succes prin „această mare de schimbări” impuse de digitalizare.

De aceea, profesioniștii în relații de muncă aleg să-și dezvolte competențele la LexAcademy. Pentru că doar la noi vor fi, pentru câteva ore, martorii unui adevărat festival de drept al muncii.