Simona-Mirela MICULESCU, ambasador extraordinar și plenipotențiar, delegat permanent al României pe lângă UNESCO
- Doamnă ambasador, cum a evoluat în concepția dumneavoastră ideea de leadership feminin în diplomație și relații internaționale – și ce principii ați adoptat pentru a vă defini stilul propriu?
De-a lungul carierei mele, am văzut cum ideea de leadership feminin în diplomație a evoluat de la o excepție la o contribuție esențială în definirea unui nou mod de a conduce – unul bazat pe empatie și cooperare. Astăzi, putem spune că perspectiva femeilor în poziții de decizie transformă cultura diplomatică însăși, făcând-o mai incluzivă, mai atentă la dimensiunea umană și mai orientată spre dialog.
Pentru mine, leadershipul nu înseamnă autoritate impusă, ci capacitatea de a inspira, de a asculta și de a crea spații în care ceilalți pot contribui liber și cu sens. Într-un sistem multilateral aflat în permanentă transformare, consider că puterea adevărată rezidă în colaborare și în credința în valoarea cunoașterii și a solidarității.
Principiile care mi-au definit stilul propriu sunt capacitatea de a inspira, de a asculta, credința în potențarea solidarității și în forța cooperării intelectuale. Inițiative precum canalul meu pe YouTube Mentors in Multilateralism sunt esențiale – pentru că le oferă tinerelor diplomat modele, dar mai ales încrederea că leadershipul feminin nu este o excepție, ci o resursă indispensabilă pentru revigorarea spiritului multilateral.
- În contextul mandatului dumneavoastră la UNESCO, ce oportunități identificați pentru sectorul privat românesc – în inovație, cultură și educație – de a valorifica platformele internaționale?
Mandatul UNESCO este fascinant și extrem de diversificat, oferind o panoplie amplă de oportunități pentru sectorul privat. Din păcate, aceste oportunități nu sunt pe deplin recunoscute, cunoscute și valorificate în România. Există, însă, dovezi clare că implicarea în inițiativele UNESCO generează impact economic și reputațional semnificativ.
De exemplu, un studiu realizat în 2020 de Comisia Națională a Marii Britanii pentru UNESCO a demonstrat că statutul UNESCO a adus, doar în 2019, o valoare adăugată de peste 150 de milioane de lire sterline siturilor și comunităților implicate. Această analiză confirmă faptul că programele și desemnările UNESCO nu reprezintă doar un titlu onorific, ci și un motor real de dezvoltare durabilă, inovare și cooperare internațională.
Pentru companiile românești, UNESCO oferă platforme privilegiate de vizibilitate și parteneriat în domenii strategice – educație, cultură, știință și tehnologie. În inovație, prin rețelele științifice și programele privind etica inteligenței artificiale; în cultură, prin promovarea industriilor creative și valorificarea patrimoniului material și imaterial; iar în educație, prin cooperarea în formarea digitală și dezvoltarea competențelor pentru tranziția verde.
Rețelele UNESCO ale orașelor creative, precum și ale orașelor care învață reprezintă formate de cooperare la nivel internațional, care oferă posibilitatea schimbului de bune practici, precum și oportunități unice de creare sau consolidare a unor contacte și schimburi la nivel global.
- Cum integrați în strategia externă valorile de incluziune, diversitate și sustenabilitate – și cum pot antreprenorii să devină parteneri ai acestor demersuri?
Incluziunea, diversitatea și sustenabilitatea nu sunt doar principii morale, ci valori care să ne ghideze relațiile cu partenerii noștri și modul în care răspundem provocărilor globale, mai ales în cadrul organizațiilor multilaterale precum UNESCO. Doar o cooperare autentică și incluzivă poate genera soluții durabile. În acest cadru, sustenabilitatea reprezintă un angajament clar pentru protejarea mediului, promovarea educației și susținerea dezvoltării economice responsabile.
Programul Omul și Biosfera al UNESCO este un exemplu concret în care incluziunea, diversitatea și sustenabilitatea se reunesc. Acest program creează rezervații ale biosferei care promovează echilibrul dintre activitățile umane și conservarea naturii, implicând activ comunitățile locale și actorii economici.
Antreprenorii au un rol esențial ca parteneri în aceste demersuri, integrând în afacerile lor valori ce reflectă responsabilitatea socială și respectul pentru diversitate. Ei pot contribui prin investiții în tehnologii curate, prin susținerea inițiativelor culturale inclusive, sau prin aplicarea unor practici manageriale care respectă aceste valori.
Același lucru se poate spune și despre geoparcurile UNESCO, care sunt construite plecând de la unicitatea geologică a unor teritorii, dar integrează într-un concept comun elemente de patrimoniu cultural material și imaterial, totul cu implicarea experților, autorităților și comunităților locale.
- Cum vedeți rolul României în contextul cooperării multinaționale pe teme precum educația, cultura, tehnologia – și ce semnale transmiteți companiilor românești care vor să se extindă internațional?
Țara noastră are o tradiție solidă de diplomație culturală și intelectuală, fondată pe ideea că dezvoltarea durabilă nu poate exista fără investiție în cunoaștere, creativitate și valori umaniste.
Într-o lume interconectată, România poate acționa ca o punte între tradiție și inovație între Europa și alte regiuni ale lumii, aducând o voce echilibrată, constructivă și profund atașată principiilor cooperării pașnice.
Către companiile românești care doresc să se extindă internațional, mesajul meu este clar: căutați parteneriate bazate pe încredere, calitate și creativitate. Nu este vorba doar de a exporta produse sau servicii, ci de a exporta un mod de a gândi și de a lucra, bazat pe integritate, solidaritate și respect față de diversitate.
- Ați încheiat, pe 30 octombrie, mandatul de Președintă a Conferinței generale a UNESCO (2023-2025). Momentul a avut loc în deschiderea celei de-a 43-a Sesiuni a Conferinței generale, care are loc anul acesta la Samarkand, în Uzbekistan. Acest mandat a avut o însemnătate deosebită pentru România, fiind prima funcție deținută de un român la conducerea unui organ director al UNESCO și a treia oară în istorie când un român prezidează un organ ales în sistemul instituțional multilateral. Sunteți, totodată, a cincea femeie care asigură președinția Conferinței generale (forul suprem de decizie al organizației), în istoria de 80 de ani a UNESCO. Este o performanță extraordinară pentru o româncă, deși ne-ați obișnuit cu premiere istorice, fiind și prima femeie din istoria diplomației românești căreia i s-a conferit rangul diplomatic de ambasador, prima femeie ambasador la ONU și prima femeie ambasador la UNESCO! Care este moștenirea pe care o lăsați în urmă?
Doresc să evidențiez ce privilegiu extraordinar a fost să fiu martoră, în acești doi ani de mandat, în întreaga lume, la promovarea neobosită, de către UNESCO, a cunoașterii, cooperării și dialogului. Poziția de Președintă a Conferinței generale mi-a dat șansa de a impulsiona și uni statele membre în jurul unor obiective importante comune!
Au fost doi ani de activitate intensă în promovarea valorilor intelectuale și morale ale UNESCO, prin apelul constant la unitate, dialog și cooperare, în cadrul participării și susținerii de discursuri și intervenții în peste 300 de evenimente internaționale – la sediul UNESCO, precum și pe toate meridianele lumii. Cu aceste ocazii, am fost și promotoarea unor mesaje privind drepturile și libertățile fundamentale, asociate unor teme prioritare ale UNESCO, precum: libertatea presei și siguranța jurnaliștilor, educația digitală incluzivă, susținerea transformării digitale etice, reducerea decalajelor digitale, promovarea culturii ca bun public și a diversității culturale, rolul științelor naturale pentru durabilitate și reziliență.
Din fericire, mandatul meu va rămâne în istoria organizației cu o serie de inițiative care constituie principala moștenire a președinției mele. Voi selecta doar două dintre cele mai relevante.
Cea mai importantă realizare constă în mobilizarea comunității internaționale pentru salvarea Arhivelor UNESCO – digitalizate, în prezent, în proporție de numai 5% și depozitate în condiții inadecvate – și identificarea unui generos donator din Emiratele Arabe Unite, care, prin contribuția sa de 6 milioane de USD, face posibilă digitalizarea și accesul tuturor cetățenilor planetei la acest tezaur documentar și audio-vizual, care constituie memoria lumii.
Aș mai menționa că, având ca obiectiv principal revigorarea dimensiunii de cooperare intelectuală a UNESCO, am organizat o memorabilă Conferință internațională intitulată „Celebrarea unui secol de cooperare intelectuală internațională: de la moștenire la acțiuni viitoare”, în contextul marcării, în 2024, a Centenarului Institutului Internațional pentru Cooperare Intelectuală, precursor al UNESCO. Acest eveniment a permis și punerea în valoare a contribuției României la cooperarea intelectuală globală din acele timpuri, prin mari personalități diplomatice și academice precum Nicolae Titulescu, George Oprescu, Elena Văcărescu și Demetru Negulescu.
- Ce mesaj ați dori să adresați cititoarelor publicației noastre?
Să poarte mereu în minte și suflet un gând profetic al marelui diplomat Nicolae Titulescu, care este pentru mine un soi de deviză perenă, dar care se potrivește tuturor celor care vor să facă o diferență reală în societate, să spargă bariere și să construiască trainic în viață și în orice tip de carieră: „Și chiar de nu voi fi un far, ci o candelă, ajunge. Și chiar de nu voi fi nici candelă, tot ajunge, fiindcă m-am străduit să aprind lumina.”
