Nicoleta Munteanu, Fondatoare Kids in Business, Vicepreședinte CONAF, Vicepreședinte ANAA
1. În toți acești 15 ani dedicați antreprenoriatului feminin, care a fost cel mai greu moment în care v-ați întrebat dacă misiunea merită continuată – și ce v-a făcut să mergeți mai departe?
Au existat momente în care am simțit că vorbesc despre schimbare într-o lume care încă ezită să o accepte. Cel mai greu a fost atunci când am văzut femei extraordinare renunțând nu pentru că nu erau capabile, ci pentru că nu aveau sprijin, modele sau încredere. Atunci m-am întrebat dacă misiunea mea chiar schimbă ceva. Răspunsul a venit de la femeile care nu au renunțat: cele care și-au reconstruit afacerea, cele care au avut curajul celei de-a doua șanse, cele care mi-au spus „Mulțumită ție nu am mai plecat din țară”. În astfel de momente, am înțeles că nu pot opri o misiune care schimbă vieți, chiar și una câte una.
2. Vorbiți cu multă sensibilitate despre puterea comunității. Cum reușiți, în mod concret, să transformați această solidaritate feminină într-o forță economică măsurabilă?
Comunitatea devine forță economică atunci când nu este construită pe simpatie, ci pe competență. În structurile în care sunt vicepreședinte – ANAA, PFA și CONAF – am creat mecanisme concrete: programe de educație antreprenorială, rețele de mentorat, grupuri de lucru care influențează politici publice, dar și proiecte precum Digital Up sau Maratonul pentru Educație Antreprenorială. Fiecare dintre ele generează indicatori măsurabili: afaceri noi, locuri de muncă, acces la finanțare, dezvoltarea competențelor digitale. Solidaritatea devine economică în clipa în care femeile nu se mai încurajează doar moral, ci își deschid oportunități reale una alteia.
3. Dacă ați putea schimba un singur lucru în felul în care România formează tinerele generații de femei, care ar fi acel lucru și de ce credeți că ar face diferența?
Aș schimba raportarea la greșeală. Fetele sunt crescute, mult prea des, să evite riscul, să fie „corecte”, să nu supere, să nu iasă din rând. Antreprenoriatul, leadershipul și inovația cer exact opusul: curaj, experiment, asumare. De aceea am creat Kids in Business – ca să învățăm copiii, încă din primar și gimnaziu, că inițiativa nu este periculoasă, ci necesară. Dacă o generație de fete ar înțelege de mici că eșecul este doar o etapă, nu un stigmat, România ar avea mult mai multe femei în poziții de decizie, în business, politică și cercetare. Libertatea de a greși este începutul libertății de a crea.
4. Într-o lume în care vizibilitatea pare uneori mai importantă decât substanța, cum se poate păstra autenticitatea unui lider care devine un model public?
Autenticitatea nu se păstrează, se practică. În fiecare decizie, în fiecare apariție, în fiecare colaborare. Trăim într-o eră în care imaginea poate înlocui ușor valoarea, dar nu pentru mult timp. Un lider autentic este cel care are aceeași voce în public și în privat, aceeași rigoare în proiecte mari și în cele mici, aceeași responsabilitate față de oameni, indiferent dacă îi vede cineva sau nu. Autenticitatea unui lider nu se măsoară în vizibilitate, ci în consecvență. Iar consecvența este cel mai greu lucru de falsificat.
5. Privind spre următorii 10 ani, cum vedeți evoluția echilibrului dintre vocația și responsabilitatea socială a antreprenorilor?
Cred că cele două nu vor mai putea fi separate. Vocația fără responsabilitate socială devine egoistă; responsabilitatea fără vocație devine formală. Noua generație de antreprenori – cei pe care îi cunosc în școli, licee, universități – are deja un alt ADN: sunt preocupați de impact, de mediu, de etică, de echitate. În următorul deceniu, afacerile care nu vor integra binele comunității în modelul lor economic nu vor mai rezista. Echilibrul viitorului nu este între profit și responsabilitate; este între sens și acțiune. Antreprenorii care vor reuși vor fi cei care își vor construi succesul ca pe o formă de utilitate pentru ceilalți.
