de Mădălina Mocanu, Manager Marketing CONAF
România traversează o perioadă în care fragilitatea economică nu mai poate fi ascunsă în spatele cifrelor. Semnele se regăsesc în grafice și statistici, în modul în care antreprenorii își cântăresc fiecare decizie, în prudența investițiilor care altădată veneau firesc, în neliniștea din sălile de conferință și din birourile IMM-urilor. Este un tip de oboseală sistemică care se citește în dinamicile reale ale mediului privat.
Țara noastră transmite semnale mixte: declarăm că vrem investiții, dar schimbăm regulile jocului fiscal la fiecare trimestru. Inflația ridicată erodează puterea de cumpărare, dobânzile mari blochează modernizarea și digitalizarea, iar capitalul autohton ajunge să fie penalizat exact în momentele în care ar trebui protejat. Într-o economie care respiră tot mai greu sub greutatea propriilor taxe, SupraTAX este un apel la luciditate.
Schimbările fiscale repetate au împins companiile într-un climat de incertitudine fără precedent. Inflația ridicată — 8,6%, cea mai mare din Uniunea Europeană — și dobânzile de 7–8% care apasă pe capitalul de lucru sunt confirmări ale presiunii pe care economia o resimte zi de zi. Cele trei valuri succesive de măsuri fiscale sunt percepute drept semne ale unui sistem care caută soluții rapide, în locul unor reforme coerente.
În acest context, inițiativa SupraTAX s-a conturat ca o necesitate, ca un exercițiu de claritate economică.
Readuce în discuție o temă fundamentală: România nu mai poate funcționa prin improvizații fiscale și prin decizii luate fără dialog real cu cei care generează valoare.
Lecția de luciditate venită de la Brăila
În cadrul întâlnirilor cu antreprenorii, un răspuns s-a repetat cu o consecvență greu de ignorat. La întrebarea privind oportunitatea creșterii salariului minim în acest moment, 95% dintre antreprenori au spus „nu”. Motivația ține de realism economic. O economie fragilă poate deveni mai solidă prin investiții, productivitate și predictibilitate fiscală — noțiuni greu de atins atunci când Codul fiscal a fost modificat de peste o mie de ori într-un deceniu.
România trăiește într-o realitate în care statul caută soluții în veniturile sectorului privat fără să își reformeze cheltuielile, iar inflația se transformă, tacit, într-un impozit suplimentar. De prea multe ori, antreprenorii devin prima soluție la deficitul bugetar, nu ultima.
Necesitatea curajului și a reformelor sistemice
Economia românească are nevoie de curaj —din partea companiilor, dar și din partea decidenților.
Curajul de a simplifica sistemul fiscal, de a aplica consecvent mecanisme precum taxarea inversă, capabile să aducă miliarde la buget fără a sufoca mediul privat.
Curajul de a renunța la experimente fiscale cu efecte negative asupra exact acelui segment care generează locuri de muncă, inovare și competitivitate.
Nu se poate construi o economie modernă pe baza taxelor imprevizibile, a dobânzilor ridicate și a unei inflații care depășește constant media europeană. Capitalul nu se multiplică în lipsa predictibilității, iar investițiile nu se accelerează într-un climat care penalizează efortul antreprenorial.
SupraTAX s-a născut tocmai din această nevoie de claritate și responsabilitate. Fiecare dezbatere își propune să genereze un set de măsuri aplicabile, prin care statul să lase economia să respire și, în același timp, să-și stabilizeze veniturile. Reducerea deficitului se face prin productivitate mai mare, nu prin taxe repetate. România are două opțiuni: să extragă mai mult din același capital sau să creeze condițiile pentru ca acest capital să producă mai mult. Alegerea ar trebui să fie evidentă.
SupraTAX va continua în 2026
Echilibrul fiscal se vede în halele de producție, în ferme, în ateliere și în IMM-urile care reprezintă coloana vertebrală a economiei românești. În unele orașe, antreprenorii se confruntă cu presiunea fiscală, și cu lipsa încrederii — o combinație care poate bloca orice potențial de creștere.
Seria SupraTAX va continua să meargă în orașe noi, să asculte alte perspective și să adune noi soluții. Așa se nasc reformele reale: din dialog, din date concrete și din asumarea unui proces de reconstrucție, nu din impunerea unor măsuri de la distanță.
Scopul este să arătăm, cu date reale din economie, că România poate aduce venituri la buget fără să sufoce exact companiile care creează locurile de muncă, investițiile și competitivitatea.
Un apel necesar la responsabilitate
România se află în fața unei alegeri strategice: fie extrage mai mult din același capital, fie creează condițiile pentru ca acel capital să producă mai mult. Prima variantă poate părea mai ușoară pe termen scurt; a doua este singura care poate genera stabilitate pe termen lung.
SupraTAX se poziționează ca un răspuns la această răscruce. Inițiativa propune soluții aplicabile, cuantificabile și capabile să reducă deficitul fără a distruge sectoarele productive. Mesajul esențial al mediului de afaceri este clar: antreprenorii cer predictibilitate, respect și spațiu pentru a respira.
În cele din urmă, fiecare economie ajunge în punctul în care nu mai poate amâna realitatea. România este acolo. Fără disciplină fiscală, fără reguli clare și fără un angajament autentic pentru predictibilitate, orice discuție despre creștere devine teorie. SupraTAX este un diagnostic: dacă nu restabilim încrederea și coerența în politicile publice, vom continua să ne mișcăm într-un cerc al improvizațiilor costisitoare.
Economiile care nu aleg luciditatea la timp descoperă, inevitabil, că prețul indeciziei este întotdeauna mai mare decât orice reformă curajoasă.
În dialogul lor s-a conturat un set coerent de măsuri:
1. Taxarea inversă generalizată la TVA pentru facturi peste 5.000 euro
2. Compensarea contribuțiilor datorate bugetului de stat cu sumele cuvenite și neîncasate reprezentând concedii medicale
3. Eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri (IMCA 1%)
4. Eliminarea impozitului pe construcții („taxa pe stâlp”)
5. Eliminarea limitării cheltuielilor de consultanță și management la 1%
6. Plafonarea bazei de calcul a contribuțiilor sociale pe suma veniturilor (la CAS, pe suma veniturilor din muncă; la CASS, pe suma tuturor veniturilor)
7. Impozitarea sumelor care nu pot fi justificate (declarație inițială de patrimoniu – T0, perioada scurtă de conformare voluntară, cota majorată de 70% aplicată in toate cazurile, după perioada de conformare)
8. Eliminarea CASS la tichetele de masă
9. Reintroducerea creditului fiscal pentru creșe și grădinițe pentru stimularea natalității și reducerea analfabetismului funcțional
10. Indexarea amortizării fiscale cu inflația
11. Încurajarea conformării voluntare la plată anticipată prin bonificații
12. Uniformizarea bazei de impozitare pentru clădiri deținute de persoane fizice și juridice, diferențierea impozitului doar în funcție de folosință, rezidențial sau nerezidențial/comercial)
13. Scutirea totală de impozit pe venit pentru femeile antreprenor care au în întreținere trei sau mai mulți copii minori, până la un plafon anual al veniturilor de maximum 100.000 euro.
14. Consolidarea Codului fiscal precum și a Codului de procedură fiscală în sensul aprobării unor forme complete care să includă actele subsecvente: normele date în aplicare, precum și toate ordinele date în aplicarea articolelor.
