Alexandru Nazare, Ministru al Finanțelor
1.Domnule ministru, într-o perioadă marcată de instabilitate economică globală, ați declarat că un pericol major pentru România este să ajungă la rating junk. Cum intenționați să construiți un plan fiscal-bugetar care să inspire încredere investitorilor și să sprijine simultan antreprenoriatul, inclusiv pe cel feminin?
Așa este, ne aflăm într-o perioadă de volatilitate economică globală, iar unul dintre principalele noastre obiective este să menținem România într-o zonă de stabilitate și credibilitate financiară.
Lucrez la construcția unui plan fiscal-bugetar solid de când am preluat portofoliul de ministrul al Finanțelor. Din acest plan fiscal bugetar fac parte și măsurile din pachetele 1 și 2, care au avut ca scop să stabilizeze economia și să corecteze dezechilibrele. Dacă respectivele măsuri nu ar fi fost luate la timp, România ar fi fost împinsă către pierderea ratingului de țară și ar fi adâncit riscul de a avea suspendate fondurile europene. Am preferat să luăm decizii curajoase acum, pentru a proteja creșterea pe termen mediu și lung. Planul fiscal-bugetar la care lucrăm urmărește trei direcții clare: consolidare și predictibilitate fiscală, pentru a asigura sustenabilitatea finanțelor publice; sprijinirea investițiilor, printr-un cadru mai clar, mai stabil și mai atractiv pentru capitalul privat, atât autohton, cât și străin; relansarea economiei prin stimularea antreprenoriatului, inclusiv a antreprenoriatului feminin, prin acces mai ușor la finanțare, tratament fiscal echitabil și măsuri de reducere a birocrației. Ne dorim un mediu economic în care investitorii să simtă că pot construi pe termen lung, iar antreprenorii, fie că sunt la început de drum sau deja consacrați, să aibă în stat un partener de încredere.
Obiectivul nostru nu a fost doar să evităm ratingul junk, ci să consolidăm o economie rezilientă, modernă și competitivă. Pentru că următorul pas după stabilizarea fiscal-bugetară trebuie să fie creșterea ratingului de investiții și, implicit, a atractivității pentru investitori.
2.Una dintre prioritățile ministerului este digitalizarea sistemului fiscal și simplificarea relaţiei cu ANAF. Din perspectiva unui antreprenor sau investitor – ce schimbări concrete vor vedea în relaţia cu fiscul şi ce rol pot avea aceștia în lansarea acestor reforme?
Digitalizarea sistemului fiscal este una dintre cele mai importante priorități ale Ministerului Finanțelor, pentru că știm foarte bine că mediul de afaceri are nevoie de predictibilitate, transparență și simplitate în relația cu statul. Din perspectiva unui antreprenor sau investitor, schimbările vor fi vizibile în mai multe planuri:
–Reducerea birocrației – prin automatizarea proceselor, eliminarea declarațiilor redundante și unificarea platformelor electronice, astfel încât contribuabilii să interacționeze cu administraţia fiscală în mod rapid și complet digital.
Eficientizarea ANAF – prin utilizarea datelor în timp real, astfel încât controalele să fie mai țintite şi mai puțin împovărătoare pentru contribuabilii corecți.
–Transparenţă şi predictibilitate – mediul privat va avea acces la informații fiscale actualizate şi la o comunicare digitală directă cu ANAF.
Totodată, cred că antreprenorii și investitorii au un rol activ în aceste reforme. Prin consultare, feedback şi parteneriate, putem construi un sistem fiscal care să răspundă mai bine nevoilor reale din economie. Scopul final este să o o administraţie fiscală modernă, în care timpul pierdut cu birocraţia se transformă în timp câştigat pentru investiţii, inovaţie şi creştere economică.
3.Ministerul Finanţelor a deschis un nou canal de legătură cu diaspora românească, invitând românii din străinătate să investească în titluri de stat. Cum evaluaţi potenţialul acestor investiţii din diaspora în strategia de finanţare a statului şi, mai ales, ce instrumente ar putea stimula participarea antreprenorilor din diaspora care doresc să investească sau să revină cu proiecte economice în România?
Românii din diaspora reprezintă una dintre cele mai importante resurse ale României, nu doar prin contribuțiile lor financiare, ci și prin expertiză, spirit antreprenorial și încrederea pe care o pot aduce în economia națională.
Deschiderea canalului de investiții în titluri de stat dedicate diasporei este un prim pas concret în direcția aceasta: un mod prin care statul transmite un mesaj clar și anume: vrem ca românii din afara granițelor să fie parte din construcția economică a țării. Potentialul este semnificativ. Vorbim despre o comunitate de milioane de români care economisesc, investesc și își doresc să rămână conectați la România.
Prin oferirea unor instrumente sigure, transparente și atractive cum sunt titlurile de stat pentru populație – reușim nu doar să diversificăm sursele de finanțare ale statului, ci și să consolidăm încrederea între stat și cetățeni. Ne dorim să extindem această abordare în viitor. Scopul nostru este ca diaspora să fie parte din povestea de creștere a României, nu doar un susținător de la distanță. Investițiile din diaspora pot deveni un pilon stabil al finanțării statului și un motor de dezvoltare locală, prin proiectele economice pe care le pot genera.
4.Companiile şi start-up-urile conduse de antreprenoare se confruntă adesea cu bariere de acces la capital. Ce pârghii fiscale sau de reglementare gândiți să implementați pentru a facilita accesul lor la finanțare — fie prin piața de capital, fie prin alte instrumente de stat?
Atunci când vorbim despre antreprenoriatul feminin vorbim despre o resursă uriașă de inovație și competitivitate care trebuie valorificată mai bine. Într-adevăr, accesul la finanțare rămâne una dintre cele mai mari provocări pentru companii, iar noi lucrăm la un set de măsuri care să reducă aceste bariere.
Un pas important în această direcție îl reprezintă lansarea recentă a instrumentului de garanție de portofoliu gestionat de Banca de Investiții și Dezvoltare (BID), instituție aflată în coordonarea Ministerului Finanțelor. Acest program va mobiliza 8,8 miliarde de lei pentru IMM-uri în perioada 2025–2027, prin parteneriate cu principalele bănci comerciale din România. Prin BID, statul garantează până la 70% din valoarea creditelor pentru investiții sau capital circulant, iar pentru start-up-uri, companiile conduse de femei și firmele inovatoare sau sustenabile, nivelul garanției urcă până la 80%. În total, peste 26.000 de IMM-uri vor putea accesa credite mai avantajoase, cu dobânzi reduse și condiții flexibile.
În paralel, continuăm să lucrăm la măsuri fiscale și de reglementare care să simplifice accesul la finanțare și să conecteze antreprenoriatul feminin la sursele moderne de finanțare. Ne propunem să oferim femeilor antreprenor, și nu numai, instrumentele de care au nevoie pentru a transforma ideile în afaceri sustenabile și pentru a contribui la creșterea economică a României.
5.Reforma antifraudă şi redistribuirea responsabilităților în ANAF sunt parte din agenda dumneavoastră. Cum va influența această reformă climatul de afaceri – în special pentru antreprenoarele care au IMM-uri şi, pentru care predictibilitatea fiscală este esențială?
Schimbările de la ANAF și Antifraudă au un obiectiv important: să construim o administrație fiscală corectă, echitabilă, eficientă și care să devină un partener real al mediului de afaceri. Structurile de control trebuie să devină mai bine specializate, mai transparente și orientate spre prevenție, nu doar sancțiune. Vrem să să introducem reguli clare și uniforme, astfel încât contribuabilii corecți, în special antreprenorii care își fac datoria fiscal, să nu fie dezavantajați.
Pentru companiile mici și mijlocii, inclusiv pentru afacerile conduse de femei, această reformă se va traduce prin predictibilitate fiscală sporită, prin clarificarea procedurilor și digitalizarea controalelor; reducerea birocrației și a interacțiunii directe cu inspectorii, odată cu extinderea controalelor la distanță; tratarea diferențiată între contribuabilii corecți și cei care încalcă regulile, astfel încât resursele ANAF să se concentreze pe combaterea evaziunii mari, nu pe împovărarea IMM-urilor.
Pentru antreprenoarele care administrează IMM-uri, această predictibilitate este importantă, ele au nevoie de un mediu fiscal stabil, în care să își poată planifica investițiile și să se concentreze pe creștere, nu pe birocrație. În final, reforma antifraudă este despre corectitudine și încredere. Un sistem fiscal modern trebuie să protejeze contribuabilul onest, să sancționeze abaterile grave și să creeze un climat de afaceri sănătos, care sprijină investițiile și competitivitatea.
6.În contextul european, România participă la discuţii la nivelul ECOFIN în ceea ce priveşte măsurile fiscale, fondurile europene şi alinierea reglementărilor. Cum pot antreprenorii din România să transforme schimbările legislative europene în oportunități de afaceri sau investiţii?
Participarea României la discuțiile de la nivelul ECOFIN este importantă pentru a ne asigura că vocea noastră este auzită în marile decizii economice europene. Într-un context în care Uniunea Europeană discută despre reforme fiscale, despre viitoarele cadre de finanțare și despre tranziția verde și digitală, România are o oportunitate reală de a transforma aceste schimbări în avantaje competitive.
În primul rând, prin alinierea reglementărilor, România devine parte a unei piețe unice mai predictibile și mai transparente, ceea ce înseamnă acces mai ușor la finanțare, investiții transfrontaliere și parteneriate europene.
În al doilea rând, noile priorități europene: digitalizarea, inovarea și reziliența industrială – sunt direcții unde antreprenorii români pot obține avantaje directe, inclusiv prin fondurile europene și prin instrumente precum InvestEU, Fondul pentru Inovare sau viitoarele mecanisme de garantare gestionate prin Banca de Investiții și Dezvoltare (BID). Ministerul Finanțelor are rolul de a traduce aceste politici europene în instrumente accesibile mediului privat, astfel încât schimbările legislative să nu fie percepute ca povară, ci ca o platformă de creștere și modernizare. Pentru antreprenoare și antreprenorii din România, mesajul este clar: reglementările europene aduc standarde mai înalte, dar și finanțare, stabilitate și oportunități de piață. Rolul nostru, ca Guvern, este să asigurăm cadrul prin care aceste oportunități pot fi transformate în investiții concrete, locuri de muncă și dezvoltare durabilă.
7.Bugetul public şi strategia fiscal-bugetară trebuie să ţină cont de sustenabilitate, responsabilitate socială şi incluziune. Cum abordați legătura dintre politici fiscale și obiectivele ESG – şi ce rol pot avea antreprenoarele în a promova modelele de afaceri sustenabile în acest cadru?.
Bugetul public și strategia fiscal-bugetară nu mai pot fi privite doar prin prisma echilibrelor contabile. În prezent, ele trebuie să reflecte valorile societății modern: sustenabilitate, responsabilitate socială și incluziune economică. Legătura dintre politicile fiscal si principiile ESG este din ce in ce mai importanta in contextul tranziției către o economie care vizează reducerea gazelor cu efect de sera si atingerea obiectivelor de neutralitate climatica asumate de Romania in contextul ambițiilor europene orizont 2030/2050.
De aceea, lucrăm pentru ca politicile noastre să încurajeze comportamente economice sustenabile. Un astfel de exemplu esteintegrarea principiilor ESG în criteriile de finanțare prin Banca de Investiții și Dezvoltare (BID). BID a integrat in toate produsele de garantare si de creditare directa principiile de sustenabilitate. Astfel, la nivelul fiecărei activități a beneficiarilor finali se verifica neprejudicierea mediului înconjurător, prin aplicarea cu rigurozitate a principiilor DNSH, iar la nivelul fiecărui proiect de investiții se realizează evaluarea analizei de imunizare la schimbările climatice. Totodată, pentru a sprijini participarea femeilor în antreprenoriat și pentru a reduce decalajele de acces la finanțare identificate în studiile europene, BID a introdus condiții preferențiale dedicate întreprinderilor deținute sau conduse de femei. Astfel, nivelul garanției acordate în cadrul produselor BID crește de la 70% la 80% pentru proiectele dezvoltate de antreprenoare, facilitând accesul la creditare, reducând cerințele de colateral și stimulând participarea acestora în economia verde și competitivă a României.
Femeile care conduc afaceri demonstrează adesea o atenție mai mare pentru impactul social, pentru echilibru și pentru inovație responsabilă, adică exact valorile promovate de principiile ESG. Prin programele de sprijin dedicate antreprenoriatului feminin, încurajăm dezvoltarea unor modele de business sustenabile, care pot deveni repere pentru întreaga economie. Pentru Ministerul Finanțelor, sustenabilitatea nu este doar un obiectiv de mediu, ci o strategie economică pe termen lung. O economie responsabilă fiscal, social și ecologic este singura care poate asigura prosperitate durabilă pentru generațiile viitoare.
8.S-a vorbit mult despre listări la bursă, piaţa de capital românească și implicarea investitorilor instituționali. Cum vedeţi evoluția pieţei de capital în România și ce strategii aveți pentru a include în acest proces antreprenoarele sau investitoarele?
Piața de capital din România are un potențial semnificativ de creștere, dar pentru a valorifica acest potențial este nevoie de predictibilitate legislativă, transparență și instrumente eficiente care să atragă atât investitori instituționali, cât și pe cei individuali.
Strategia Ministerului Finanțelor urmărește trei direcții principale: Dezvoltarea infrastructurii pieței de capital, prin simplificarea procedurilor de listare, promovarea ofertei publice inițiale și a emisiunilor de obligațiuni corporative; Creșterea participării investitorilor instituționali, inclusiv prin programe de stimulare a fondurilor de pensii și a fondurilor de investiții, astfel încât capitalul să fie canalizat către companii românești cu potențial de creștere; Incluziunea antreprenoarelor și investitoarelor, prin programe de incluziune financiară și sprijin pentru IMM-uri, direcții prevăzute în Strategia națională, care pot integra inițiative dedicate antreprenoarelor și investitoarelor. De asemenea, ne dorim să consolidăm cultura investițională în rândul antreprenorilor, astfel încât listarea la bursă să fie percepută ca o etapă naturală de creștere și dezvoltare a businessului.
Prin aceste măsuri, România poate să devină o piață de capital mai profundă, mai lichidă și mai incluzivă, în care antreprenoriatul feminin și inovația să aibă un rol central.
9.Una dintre provocările majore ale României este să realizeze tranziția către o economie de înaltă productivitate și să valorifice investițiile străine şi interne. În ce măsură politica fiscală poate funcționa ca instrument de atragere a investițiilor şi cum pot antreprenorii să profite de acest context?
Politica fiscală nu este doar un instrument de colectare a veniturilor, ci și un instrument strategic pentru dezvoltarea economică. Printr-un cadru fiscal clar, predictibil și competitiv, statul poate stimula atât investițiile interne, cât și pe cele străine, contribuind astfel la tranziția României către o economie de înaltă productivitate.
În plan concret, politica fiscală poate sprijini investițiile prin: facilități fiscale pentru proiectele de investiții, inclusiv deduceri pentru cercetare, inovare și digitalizare; instruire și consultanță pentru antreprenori, astfel încât aceștia să poată accesa eficient fondurile europene și instrumentele de garantare disponibile prin Banca de Investiții și Dezvoltare (BID); stimularea investițiilor străine directe prin claritate legislativă și predictibilitate în impozitare.
Antreprenorii pot profita de acest context prin planificarea strategică a investițiilor, utilizarea instrumentelor de sprijin și inovarea în afaceri, transformând astfel avantajele fiscale în creștere economică, competitivitate și locuri de muncă. În acest fel, politica fiscală devine un partener al antreprenorilor, nu doar o obligație, iar România devine mai atractivă pentru capitalul privat și pentru proiectele de dezvoltare pe termen lung.
10.Privind spre următorii 5-10 ani, care este viziunea dumneavoastră pentru România din perspectiva finanţelor publice şi a investițiilor?
Privind spre următorii 5-10 ani, viziunea noastră pentru România este aceea de a construi o economie stabilă, predictibilă și competitivă, în care finanțele publice sunt sustenabile, iar investițiile interne și străine să devină motorul creșterii economice.
Ne dorim o Românie în care politicile fiscale și bugetare nu doar asigură echilibre macroeconomice, ci și stimulează inovarea, antreprenoriatul și incluziunea, inclusiv antreprenoriatul feminin.
Prin instrumente moderne de finanțare, digitalizarea administrației fiscale și programe ca cele derulate prin Banca de Investiții și Dezvoltare (BID), vom facilita accesul companiilor la capital și vom transforma oportunitățile în proiecte concrete de dezvoltare economică.
Pe termen mediu și lung, obiectivul nostru este să creăm un mediu în care România să fie recunoscută ca o piață sigură și atractivă pentru investiții, unde antreprenorii pot planifica cu încredere și pot contribui la o economie durabilă și inovatoare. În acest cadru, statul devine un partener activ al mediului privat, nu doar legiferator, iar succesul companiilor și al antreprenorilor devine un succes pentru întreaga țară.
Trebuie să creștem nivelul investițiilor străine în România, pornind de la industriile critice, precum infrastructura, energie, apărare. Am avut multe dialoguri în ultimele luni, inclusiv în vizitele recente din SUA, în acest sens. Instituțiile financiare americane precum US Exim Bank și DFC sunt interesate să investească în România, inclusiv să dezvolte proiecte în comun cu BID și/sau alți actori relevanți.
Avem un potențial enorm de a ne poziționa ca lider regional însă trebuie să începem să jucăm acest rol, să explicăm beneficiile României pentru a atrage investitorii care să aducă bani în economia românească. Fiecare mare investiție în țara noastră aduce cu sine efectul de multiplicare, prin ecosistemul de business care se dezvoltă în jurul acelei investiții.
