Cu o carieră de peste 20 de ani în sistemul financiar-bancar și un parcurs profesional construit la intersecția dintre finanțe, economie și leadership, Oana Stoenescu,vicepreședinte al Asociației Analiștilor Financiar – Bancari din România AAFBR, oferă o lectură lucidă a transformărilor prin care a trecut economia românească și a modului în care acestea influențează deciziile de business de astăzi.
Women in Economy: Privind retrospectiv, care considerați că a fost schimbarea structurală cu cel mai mare impact asupra finanțării companiilor românești?
Oana Stoenescu: Economia și sistemul financiar au evoluat sub presiunea unor crize succesive, fiecare având un rol esențial în maturizarea pieței. Criza financiară din 2008 a impus o disciplină mult mai riguroasă în administrarea riscurilor, pandemia din 2020 a accelerat digitalizarea și adopția tehnologiei, iar contextul geopolitic generat de războiul din Ucraina a produs un efect disruptiv major asupra piețelor de energie, construcții și auto, conturând inclusiv noi domenii strategice, precum industria apărării.
Cum se vede România financiară atunci când este privită din interiorul companiilor, nu doar din bilanțuri?
România financiară a evoluat semnificativ la nivel operațional. Procesele bancare sunt astăzi mult mai automatizate, iar apariția fintech-urilor a contribuit la o transformare accelerată a pieței, în complementaritate cu sistemul bancar tradițional. Plățile instant, digitalizarea relației cu clientul și accesul la baze de date comune au redus o parte dintre riscurile clasice, dar au adus în prim-plan riscuri noi, de natură tehnologică. În același timp, companiile românești sunt mai mature, iar antreprenorii mai bine informați, mai educați financiar și mai orientați către investiții financiare și extinderea internațională.
Cum evaluați nivelul de alfabetizare financiară al antreprenorilor români?
Observăm tot mai des antreprenori bine pregătiți, care îmbină competențele de management cu o bună înțelegere financiară. Principala vulnerabilitate rămâne, însă, raportarea la încredere: fie excesivă, fie insuficientă. Prea multă încredere poate conduce la ignorarea riscurilor, în timp ce lipsa ei poate bloca asumarea unor oportunități valoroase. Echilibrul este esențial.
Din perspectiva rolului de Vicepreședinte al AAFBR, ce responsabilitate are analiza financiară în menținerea stabilității economice?
Analiza financiară contribuie la menținerea stabilității economice prin identificarea din timp a problemelor financiare, în vederea fundamentării deciziilor economice. Prevenirea riscurilor crește încrederea investitorilor, iar utilizarea resurselor devine astfel eficientă, atât la nivel micro, cât și la nivel macroeconomic. Ca o concluzie: analiza financiară este un instrument-cheie pentru prevenție, control și dezvoltare durabilă, indispensabilă pentru menținerea stabilității economice.
Care este rolul asociațiilor profesionale în ecosistemul economic?
Acela de a construi punți reale între sistemul financiar, mediul de afaceri și decidenții publici, având ca obiectiv comun educația financiară, de la nivelul școlii și pe întregul parcurs profesional.
Ce tip de leadership financiar este necesar astăzi?
Un leadership pragmatic, bazat pe înțelegerea rapidă a cifrelor, pe capacitatea de a construi scenarii și pe agilitate decizională. Timpul a devenit cea mai valoroasă resursă, iar deciziile bine fundamentate și asumate rapid pot face diferența între stagnare și dezvoltare.
Cum pot femeile cu expertiză financiară influența mai vizibil agenda economică?
Prin implicare directă în zona deciziilor strategice. Rigoarea, disciplina și abordarea practică recomandă tot mai multe femei pentru roluri în consiliile de administrație, acolo unde se definesc direcțiile pe termen lung ale organizațiilor.
Care este misiunea dumneavoastră în cadrul AAFBR?
Dezvoltarea asociației prin atragerea de noi membri și expertize relevante, organizarea de evenimente cu impact și promovarea educației financiare prin parteneriate academice și programe de formare continuă.
