Zsuzsa Bereschi, Director Energy & Sustainability Ernst Young
- Cum ați început cariera în consultanță și ce v-a determinat să vă specializați în sectorul energetic și al utilităților?
În consultanța de business am început să lucrez printr-o întâmplare fericită, în perioada în care piața nu era încă bine dezvoltată în România, iar eu căutam oportunități de dezvoltare, schimbare de carieră. Specializarea a venit cumva pe parcurs, a fost o alegere determinată pe de o parte de interesul în domeniu, apoi dacă a existat interes și am început să acumulez experiență, șansele de specializare s-au înmulțit. Dar pe scurt, m-aș aventura să afirm că am crescut odată cu piața, cu domeniul, fiindcă în ultimii 15 ani și acesta s-a dezvoltat și transformat, eu încercând să urmăresc trendurile și experiențele locale și internaționale, și să găsesc căi de a răspunde cu soluții adecvate clienților de business din sectorul energiei.
- Care considerați că sunt principalele provocări cu care se confruntă România în tranziția către un mix energetic sustenabil?
România are toate ingredientele pentru a dezvolta un mix energetic sustenabil, dar rețeta este încă în lucru. În primul rând, legislația și reglementările sunt un adevărat labirint, iar implementarea proiectelor suferă din cauza obstacolelor administrative.
Eu sunt de părere că strategia energetică trebuie să urmeze o strategie de dezvoltare națională, să răspundă cel mai adecvat nevoilor specifice ale industriei, agriculturii, serviciilor, nevoilor sociale. Energia este resursa prin care putem să atingem anumite obiective strategice, dar trebuie să știm clar care sunt acestea: vrem să devenim o țară industrială, și dacă da, ce fel de industrii vrem să dezvoltăm? Dacă vrem să dezvoltăm agricultură sau servicii, nevoile de energie vor arăta diferit. De asemenea, cum vedem nevoile populației pe viitor, în ceea ce privește consumul, încălzirea, utilitățile etc.
Odată ce obiectivele de dezvoltare sunt definite, sigur că producția de energie trebuie susținută în așa fel încât să poată răspundă nevoilor, fie că vorbim de surse, costuri, volum etc. Următoarea provocare este infrastructura energetică, care trebuie adaptată unui profil de producție diferit.
Mai mult de atât, orice strategie energetică s-ar defini, trebuie să fim conștienți de volatilitatea contextului global în care trăim: politicile de sustenabilitate europene pot fi afectate de trendurile altor țări, cum este acum situația cu SUA.
În cele din urmă, există o tensiune între alinierea la țintele europene de sustenabilitate și necesitatea de a rămâne competitivi economic. Așadar, România se află la răscrucea de a înțelege cum să îmbine sustenabilitatea cu realitățile economice, fără a sacrifica competitivitatea pe termen lung.
- Ați menționat necesitatea adoptării soluțiilor Power-to-X în România. Cum vedeți implementarea acestor tehnologii în contextul actual al pieței energetice locale?
Într-o piață locală marcată de intermitența surselor regenerabile și de lipsa capacităților de stocare, Power-to-X ar putea deveni cheia pentru flexibilitate, securitate energetică și reducerea emisiilor GES.
Dar ca să trecem de la concept la implementare, trebuie să abordăm realist trei bariere majore:
(1) infrastructura – România nu are încă rețele dedicate pentru hidrogen sau facilități de conversie Power-to-X la scară industrială;
(2) cadrul strategic și de reglementare – avem legislație și reglementare, dar încă nu avem ținte naționale aprobate privind producția, transportul și utilizarea hidrogenului;
(3) bancabilitatea proiectelor – fără scheme de sprijin sau mecanisme de finanțare adaptate, investitorii se vor concentra în alte țări cu resurse naturale.
- Cum poate sectorul privat colabora mai eficient cu autoritățile pentru a accelera implementarea proiectelor de energie regenerabilă în România?
Colaborarea între sectorul privat și autorități este cheia pentru a depăși obstacolele în calea tranziției energetice. În acest sens, un cadru legislativ coerent, stabil, dar și flexibil este esențial pentru a stimula investițiile în proiectele de energie regenerabilă. De asemenea, autoritățile pot încuraja dezvoltarea unor zone de testare pentru noi tehnologii, creând un spațiu pentru inovație fără riscuri administrative.
Un alt element critic este aplicarea și interpretarea într-un mod constructiv a legislației de către autorități, un mod de lucru prin care ei să fie stimulați sau recompensați de atingerea unor ținte privind implementarea proiectelor.
Dacă aceste măsuri sunt implementate corect, tranziția energetică poate deveni nu doar posibilă, dar și profitabilă pe termen lung.
- Ce rol joacă digitalizarea în optimizarea proceselor din sectorul energetic și cum pot companiile să integreze aceste tehnologii pentru a îmbunătăți eficiența operațională?
Digitalizarea joacă un rol crucial în eficientizarea sectorului energetic, având un impact direct asupra reducerii costurilor și îmbunătățirii performanței operaționale. Soluțiile bazate pe inteligența artificială, big data și IoT permit monitorizarea și controlul în timp real al rețelelor, ceea ce duce la reducerea pierderilor de energie și optimizarea fluxurilor. În plus, tehnologiile de tip smart grid permit integrarea mai eficientă a surselor regenerabile, care necesită management flexibil. Companiile care adoptă aceste soluții digitale nu doar că îți îmbunătățesc eficiența, dar devin și mult mai competitive pe o piață în continuă schimbare, în care adaptabilitatea este cheia succesului.
- Cum vedeți evoluția pieței muncii în sectorul energetic în următorii ani și ce competențe vor fi esențiale pentru profesioniștii din domeniu?
Aștept să existe transformări semnificative, având în vedere tranziția către sustenabilitate, folosirea la scară largă a unor tehnologii inovatoare și digitalizarea intensificată a sectorului energetic. Competențele esențiale vor include, în primul rând, expertiza în tehnologii emergente, dar și capacitatea de a integra soluțiile IT cu cele specifice tehnologiilor din energie. În paralel, abilități în analiza de date și utilizarea inteligenței artificiale vor deveni necesare pentru a maximiza eficiența proceselor de lucru. Pe lângă competențele tehnice, va fi esențială și abilitatea de a colabora între diferite sectoare – IT, energie, inginerie – într-un ecosistem interconectat. Flexibilitatea și adaptabilitatea vor deveni trăsături fundamentale ale oricărui profesionist din domeniu, pentru a răspunde rapid cerințelor unei piețe în continuă schimbare. În concluzie, cred că tranziția energetică are nevoie de profesioniști de nivel înalt și îmi doresc foarte mult ca sistemul educațional din România, dar și industria la rândul ei, să investească în pregătirea unei noi generații de specialiști.
- Ce sfaturi ați oferi tinerelor profesioniste care doresc să urmeze o carieră în consultanță, în special în domeniul energetic și al sustenabilității?
Primul pas este să îmbrățișeze curiozitatea strategică – să pună întrebări bune și să caute mereu contextul dincolo de cifre. Este un domeniu complex, dar tocmai de aceea oferă oportunități extraordinare de creștere.
Este important să-și construiască cu răbdare o baza solidă de cunoștințe – nu doar tehnice, ci și legate de politici publice, economie și chiar sociale. În același timp, „soft skills” precum comunicarea clară, empatia și gândirea critică sunt atuuri majore în execuția meseriei de zi cu zi.
Networking-ul contează. Să caute mentori, să intre în comunități, să se facă vizibile în dezbateri relevante. Dar mai presus de toate, să aibă încredere în perspectiva lor – diversitatea de gândire este un avantaj strategic într-o lume care caută soluții noi la provocări vechi. Eu personal îmi doresc să pot deveni un mentor pentru tinerele profesioniste și să le ofer avantajele acestor rețele, de care și eu, la rândul meu, am beneficiat maxim.
Consultanța în energie nu este doar despre tabele și prezentări – este despre a influența decizii care modelează viitorul. Iar viitorul are nevoie de voci feminine puternice, informate și curajoase.
