Interviu cu Livia Stan, Director Politici și Acces pe Piață, MSD România

Intro:

Într-o lume în care sănătatea devine o miză tot mai complexă, e nevoie de lideri care știu să conecteze lumi diferite – viziunea de ansamblu a politicilor publice cu agilitatea și inovația sectorului privat. Livia Stan este un profesionist care și-a construit cariera între cele două domenii și care astăzi conduce eforturile MSD România de a face tratamentele inovative mai accesibile pentru toți pacienții. Cu voce calmă, dar fermă ne-a povestit despre provocări, soluții și ce înseamnă cu adevărat leadershipul feminin în sănătate.

• Ce v-a determinat să faceți trecerea de la sectorul public la cel privat?

Trecerea de la sectorul public la cel privat a fost atât despre dorința de a mă redefini din punct de vedere profesional, cât și despre crearea unui impact diferit. După 15 ani în administrația publică, tranziția n-a fost cea mai ușoară, dar mi-am dorit să fac lucrurile altfel – mai rapid, mai agil, mai aproape de oameni. Și nu în ultimul rând, să îmi ofer o perspectivă și o provocare noi.

În administrația publică am învățat cum funcționează mecanismele mari, cum se construiesc politicile care afectează milioane de vieți și cât de importante sunt echilibrul și claritatea. Dar în zona privată am descoperit libertatea de a mă mișca mai repede, de a testa idei, de a colabora interdisciplinar și de a aduce inovația mai aproape de oameni. 

În sectorul public înveți responsabilitatea și strategia pe termen lung. În cel privat, înveți viteza, adaptarea și puterea colaborării.

Cred că aceste două lumi – publică și privată – nu trebuie să concureze, ci să colaboreze. Azi, rolul meu e să conectez cele două lumi.

• Care sunt cele mai mari provocări când vine vorba de accesul pacienților la terapii inovatoare?

Realitatea este că pacienții din România așteaptă uneori mai bine de 2 ani pentru a avea acces la medicamente deja aprobate în Europa. Este o cursă contracronometru care face victime.

Sistemul nostru de sănătate are provocări structurale – un buget rigid, procese birocratice lente și lipsa unei viziuni strategice.

Cred cu tărie că putem schimba acest lucru. Dar pentru asta avem nevoie de colaborare reală între autorități, industrie și societatea civilă. Nu e vorba doar de cifre și dosare – e vorba despre oameni care merită să trăiască, nu doar să aștepte și să spere.

• Cum influențează legislația accesul la inovație în sănătate?

Legislația este, practic, terenul pe care jucăm. Dacă e instabil sau fragmentat, e greu să construiești ceva durabil. Din experiența mea juridică și fiscală, știu cât de mult contează să existe reguli clare, dar și mecanisme flexibile.

Programul național de oncologie a permis în ultimii ani accesul la numeroase tratamente inovative în special prin intermediul contractelor cost-volum, iar programul național de vaccinare anti-HPV este cel mai extins din Europa.

Sunt semne bune că suntem pe drumul cel bun – acum trebuie să accelerăm.

• Cum colaborați cu autoritățile pentru a influența pozitiv politicile de sănătate?

Suntem activ implicați în dialogul cu autoritățile și susținem inovarea și educația ca piloni ai schimbării. Lucrăm cu instituții de prestigiu și parteneri internaționali ca să aducem dovezi științifice și modele funcționale și idei noi.

E important să nu mai privim sistemul de sănătate ca pe o problemă de rezolvat, ci ca pe un ecosistem de construit. Și pentru asta, trebuie să fim prezenți, curioși și dispuși să ascultăm.

• Cum va arăta sănătatea în România peste 5 ani, în viziunea dvs.?

Văd un sistem mai digitalizat, mai aproape de oameni și, sper, mai echitabil. Dar pentru asta trebuie să investim în prevenție, în profesioniștii din sănătate și în reducerea decalajelor dintre urban și rural.

Ne așteaptă multe provocări – de la bolile cronice la sănătatea mintală – dar dacă le privim ca pe oportunități de a construi mai bine, putem schimba ceva cu adevărat.

• Ați vorbit despre rolul educației pentru sănătate. Ce impact are?

Educația poate schimba vieți. Am văzut-o în comunități unde reticența față de vaccinare sau lipsa de informație erau bariere reale. Când aduci conversația într-un limbaj accesibil, când empatizezi, când construiești încredere – oamenii răspund.

E un proces lent, dar profund. Iar noi trebuie să fim parte din el, nu doar observatori.

• Cum comunicați eficient cu autoritățile și partenerii din sănătate?

Prin ascultare. Cred că o comunicare bună începe cu disponibilitatea de a înțelege perspectiva celuilalt. Apoi vine transparența și co-crearea.

La MSD România ne dorim să fim mai mult decât un jucător din industrie – vrem să fim parteneri în construirea unui sistem de sănătate rezilient în parteneriat cu statul român.

• Cum reușiți să echilibrați viața profesională cu cea personală? Ce sfat aveți pentru alte femei care aspiră la leadership?

E o provocare permanentă și nu există rețeta perfectă, nicio zi nu seamănă cu alta în acest context complex. Dar, în general, planific timpul riguros, însă îmi dau voie și la pauze. Fac sport – alerg, merg la sală, călătoresc, îmi plac teatrul și filmul. E important să-ți amintești că nu poți avea grijă de alții, dacă nu ai grijă de tine.

Le încurajez pe femei să creadă în potențialul lor, să-și caute mentori – eu am avut mentori extraordinari, atât femei, cât și bărbați, care m-au învestit cu încredere și m-au susținut să cresc și să mă dezvolt, și să nu-și ceară scuze pentru ambițiile lor. România are nevoie de mai multe femei în poziții de decizie – și avem tot ce ne trebuie să fim acolo.

9.Care sunt direcțiile strategice ale MSD România pentru viitor?

Ne concentrăm pe prevenție, inovație și echitate. Vrem ca tratamentele să ajungă cât mai repede la pacienți, ca sănătatea să nu mai depindă de codul poștal și nivelul veniturilor, ca inovația să fie accesibilă tuturor, nu doar celor privilegiați și suficient de conectați.

Construim pe un istoric solid și ne ghidăm după un principiu simplu: sănătatea este un drept, nu un privilegiu. Iar misiunea noastră este să fim parte din soluția care îl face real pentru cât mai mulți oameni.