E.S. Dna Ioana Bivolaru, Ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Republica Franceză
1. Doamnă Ambasador, mandatul dumneavoastră la Paris marchează un nou
capitol în relațiile bilaterale dintre România și Franța. Care sunt direcțiile
strategice pe care le considerați prioritare pentru consolidarea
parteneriatului economic și investițional româno-francez în următorii ani?
Relația economică bilaterală constituie unul dintre pilonii principali ai Parteneriatului
Strategic dintre România și Franța. Schimburile noastre comerciale sunt dinamice și
au depășit 11 miliarde de euro anul trecut. În primele 7 luni ale acestui an, au atins
valoarea de 6,7 miliarde euro (+0,91% față de aceeași perioadă a anului anterior), din
care exportul a fost 3,6 miliarde euro (+4.39% față de primele 7 luni 2024), iar
importul – 3,1 miliarde euro (-2.88% față de perioada similară din 2024). Soldul
balanței comerciale a înregistrat un excedent de 0,53 miliarde euro. Avem o prezență
extrem de solidă a investitorilor francezi în România, Franța fiind unul din principalii
investitori în țara noastră, iar 36 dintre firmele franceze din CAC 40 sunt prezente în
România, unde asigură peste 125.000 de locuri de muncă. Investiţiile franceze au
contribuit la dezvoltarea unor domenii extrem de importante pentru România,
precum: energia, agricultura, construcţia de maşini, telecomunicaţii, marea
distribuţie alimentară, industria aeronautică, finanţele şi băncile, construcţiile navale,
digitalizarea şi tehnologiile de vârf, telecomunicaţiile, materialele de construcţii şi
sănătatea. Franţa şi România au una dintre cele mai diversificate cooperări
economice care poate exista între două ţări europene. Ne bucurăm, astfel, de o
relație extrem de solidă, cu un potențial important de creștere, inclusiv în contextul
provocărilor actuale și al discuțiilor privind întărirea autonomiei UE, cu efecte și la
nivel economic. România poate, de asemenea, profita de proximitatea sa geografică
și culturală pentru a deveni un releu pentru companiile franceze, între piața comună
și țările din Balcanii de Vest sau R. Moldova, cu puternice aspirații europene.
Câteva direcții ale Ambasadei, esențiale pentru consolidarea relației economice
bilaterale, sunt: întărirea dialogului politic și instituțional între România și Franța pe
palierul economic, atragerea de noi investiții străine și menținerea unei relații
permanente cu marii investitori francezi pe piața din România cu privire la proiectele
actuale și cele pe care doresc să le implementeze pe viitor, organizarea de
evenimente, seminarii, mese rotunde și forumuri care să faciliteze contactul între
mediul de afaceri din cele două țări. Ambasada rămâne o punte de legătură, cu rolul
de a permite antreprenorilor din cele două țări să se conecteze și să dezvolte noi
proiecte comune. Promovarea mediului de afaceri din România și internaționalizarea
proiectelor dezvoltate de antreprenorii români rămân o prioritate pentru noi.
2. În ultimii ani, tot mai multe femei române s-au afirmat în Franța – în
business, artă sau diplomație. Ce rol credeți că pot juca aceste femei în
redefinirea imaginii României moderne și în consolidarea „brandului de țară”
la Paris?
Cred că este important să fim conștienți de importanța pe care prezența cetățenilor
români – indiferent de gen – în afara țării o joacă în definirea percepției care se
construiește despre România. Avem multe personalități care leagă România și
Franța, în domenii dintre cele mai diverse. Faptul că ultimele decade au scos în
evidență femeile de excepție care au reușit în Franța reprezintă un motiv suplimentar
de bucurie și mândrie. Este o dovadă a evoluțiilor la nivelul societăților noastre, dar
mai ales este o dovadă a capacităților extraordinare ale acestor femei care și-au
mobilizat talentul și ingeniozitatea pentru a se face remarcate în domenii extrem de
competitive și aș vrea să vă ofer doar două exemple.
Roxana Mărăcineanu și modul extraordinar în care a știut să utilizeze disciplina și
rigoarea obținute prin pregătirea de sportiv de elită pentru a le transpune apoi într-o
carieră politică de succes, în care a menținut diferența specifică dată de originile
românești. A promovat astfel imaginea unei Românii solide, capabile și cu calități
profesionale remarcabile.
Mă mai gândesc și la extraordinara, uluitoarea Anamaria Vartolomei, care prin
talentul său actoricesc a impresionat o lume întreagă și a cărei carieră filmografică
este extrem de bogată și încununată de premii.
3. Franța este un model european în ceea ce privește politica publică pentru
egalitatea de șanse și sprijinirea antreprenoriatului feminin. Ce inițiative
similare vedeți ca fiind relevante pentru a fi replicate și în România?
Da, într-adevăr Franța reprezintă un model pentru toate statele în privința egalității
de gen și șanse. Franța tratează egalitatea de gen ca o prioritate guvernamentală,
susținută prin planuri interministeriale, cu bugete și rețele instituționale dedicate.
Există acțiuni pentru încurajarea antreprenoriatului feminin în România care au
preluat ori s-au inspirat deja din modelul francez. În viziunea franceză,
antreprenoriatul feminin este un motor al inovării și incluziunii economice, iar în
acest sens, Franța a reușit să creeze un cadru coerent pentru sprijinirea femeilor în
afaceri, combinând instrumente financiare, educaționale și culturale.
Exemplele în acest sens sunt multiple, cum ar fi Fondul Național pentru
Antreprenoriatul Feminin. De asemenea, Programul francez „Wom’energy” a fost
creat special pentru a încuraja antreprenoriatul feminin, programul propunându-și să
sprijine femeile antreprenoare în toate etapele de dezvoltare și creștere ale
proiectului lor economic. Dezvoltarea unei Rețele Naționale de Mentorat și Formare
pentru Femei Antreprenoare, structura „Femmes des Territoires” – rețea de femei
antreprenoare cu structuri locale și prezență națională și digitală – sunt structuri
asociative mixte public-privat prin care Franța promovează culturi antreprenoriale
feminine prin educație și vizibilitate publică, inclusiv prin campaniile naționale
realizate în colaborare cu mass-media, universități și camere de comerț.
Modelul francez arată că egalitatea economică nu este doar o chestiune de justiție
socială, ci o investiție strategică în viitorul național. Prin implementarea
mecanismului de „gender budgeting”, Franța analizează toate politicile bugetare prin
prisma impactului asupra egalității de gen.
4. Relațiile economice româno-franceze se situează printre cele mai solide din
Europa Centrală și de Est. Ce domenii considerați că oferă cel mai mare
potențial de creștere pentru investițiile reciproce – energie, tehnologie,
industrii creative, agricultură sau cercetare?
Există încă un mare potențial de a consolida noi parteneriate industriale între
România și Franța și de a diversifica legăturile economice în sectoare de activitate cu
potențial, precum: energia verde (proiecte și parteneriate în domeniul energiei
nucleare și regenerabile), digital (crearea de centre și parteneriate tehnologice,
software), cloud (cooperare pentru dezvoltarea de soluții pentru cloud-ul european
și cel guvernamental), infrastructură (prin proiecte de infrastructură de transport)
inteligență artificială, noi tehnologii, sectorul agricol și agroalimentar, industria de
apărare.
5. Într-un moment global marcat de tensiuni geopolitice și tranziții economice
accelerate, diplomația economică devine o formă de leadership. Cum definiți
leadershipul feminin în diplomație și ce înseamnă pentru dumneavoastră să
reprezentați România într-una dintre cele mai influente capitale ale lumii?
Așa cum am mai spus-o, ne aflăm într-un moment al istoriei extrem de complicat, în
care este necesară mobilizarea tuturor atuurilor de care dispunem. Leadershipul
feminin este un astfel de atu, dacă ne amintim că funcția de bază a unui diplomat
este de a identifica și utiliza elementele existente pentru a favoriza cooperarea.
Echilibrul și perseverența femeilor pot face diferența în orice tip de negocieri, fie că
este vorba de afaceri sau de diplomație.
În 2025, peisajul diplomatic global trece printr-o transformare profundă, iar femeile
se află în prim-planul acestei schimbări. Femeile-diplomat sunt într-o poziție unică
pentru a reduce decalajul dintre prioritățile legislative naționale și inițiativele
diplomatice globale. Leadershipul lor în susținerea drepturilor, păcii și securității
femeilor contribuie semnificativ la conturarea unor politici externe care reflectă
valorile democratice. Pe măsură ce guvernele și parlamentele continuă să susțină
egalitatea de gen, colaborarea dintre organele legislative și misiunile diplomatice
devine esențială pentru promovarea unui mediu global în care femeile să poată
prospera.
Din punct de vedere personal, vă pot spune că misiunea unui ambasador la Paris nu
este una ușoară. Fac această afirmație având deja o experiență de două decenii în
diplomație, în care am avut atât funcții de conducere – director general al
Departamentului UE – în cadrul Centralei MAE, cât și funcții de reprezentare –
Ambasador al României la Lisabona. Parisul este o capitală exigentă din toate
punctele de vedere: diplomatic, cultural, economic și este un centru cu o prezență
internațională de nivel înalt din toate punctele de vedere. Pentru a putea fi vizibil
într-un astfel de peisaj, pentru a-ți putea marca diferența și a-ți reprezenta țara așa
cum trebuie, dinamismul și profesionalismul sunt condiții sine qua non, ca și
implicarea personală completă. Consider că, până în prezent, am reușit să ne
poziționăm cu succes din toate punctele de vedere, întărind imaginea de seriozitate,
orientarea spre rezultate, creativitate și deschidere pe care mi-am propus să o
promovăm.
6. Unul dintre obiectivele revistei Women in Economy este de a promova
femeile care creează conexiuni între culturi și economii. Ce exemple concrete
de cooperare româno-franceză ați susținut recent, care au potențialul de a
genera un impact real pentru antreprenoriatul feminin?
Așa cum menționam anterior, Ambasada este, prin acțiunile sale, o platformă de
conectare între mediul de afaceri francez și român. Prin intermediul evenimentelor
pe care le organizăm ne propunem de fiecare dată să punem în lumină și să
valorificăm antreprenoriatul românesc. Spre exemplu, din 2023, alături de La French
Tech România, organizăm, anual, la Ambasadă o recepție care celebrează și
recompensează antreprenorii din cele două țări, iar fiecare ediție a evidențiat
reprezentante ale mediului de afaceri din România. Totodată, Ambasada, împreună
cu Organizația Femeilor de Afaceri din România, a organizat anul acesta un
eveniment dedicat valorizării antreprenoriatului feminin, la care au participat
antreprenori din comunitatea românească din Franța și reprezentanți ai mediului de
afaceri și asociativ francez. Există în cadrul structurilor franceze, și aici mă refer la
Camere de Comerț, Confederații Patronale, o serie de inițiative care să sprijine
femeile din zona de business, pe proiecte ca inteligența artificială, tehnologii de vârf,
noile tehnologii și cred că există un potențial semnificativ de consolidare a cooperării
pe aceste componente între cele două ecosisteme antreprenoriale.
7. Diaspora românească din Franța este una dintre cele mai numeroase și mai
active comunități române din lume. Cum reușiți, prin proiectele Ambasadei,
să conectați aceste energii profesionale cu economia și societatea
românească?
Diaspora românească din Franța este una dintre cele mai dinamice și integrate
comunități românești din afara granițelor țării, contribuind semnificativ la
diversitatea culturală și economică a societății franceze. Această comunitate –
profesioniști, medici și alte categorii de personal medical, antreprenori, artiști sau
muncitori calificați – se distinge prin vitalitatea sa economică și antreprenorială,
formând o rețea extinsă de întreprinzători care activează în sectoare diverse, de la
tehnologie și consultanță până la comerț și servicii specializate. Prin implicarea activă
în diverse domenii, de la educație și sănătate până la tehnologie și cultură, românii
din Franța demonstrează o capacitate de a influența pozitiv mediul înconjurător,
consolidând imaginea României ca sursă de talente și inițiative inovatoare.
Ambasada României în Franța și Consulatele Generale ale României la Paris, Marsilia,
Lyon și Strasbourg amplifică impactul economic al diasporei prin inițiative dedicate
promovării antreprenoriatului sau mediului asociativ, precum mediatizarea și
încurajarea participării la forumuri de afaceri, târguri, misiuni economice sau prin
organizarea de rețele de cooperare, care facilitează accesul antreprenorilor români
pe piața franceză, dar și o mai bună cunoaștere a celor care activează în anumite
domenii. Aceste eforturi stimulează deopotrivă și transferul de cunoștințe către
România, favorizând un dialog continuu între românii stabiliți în Franța și cei rămași
acasă. Ne propunem să accentuăm și mai mult coagularea comunității românești prin
consolidarea rețelelor existente, articularea acestora la acțiuni concrete de interes
comun și continuarea unor acțiuni foarte bine primite de comunitate.
8. Parisul este sinonim cu eleganța și creativitatea – valori pe care tot mai
multe antreprenoare române le transformă în atuuri economice. Cum poate
diplomatul să devină un liant între artă și economie, între tradiție și inovație,
astfel încât cultura să devină un adevărat instrument de diplomație
economică?
Într-un mediu global competitiv, cu performanțe comparabile în domeniul economic,
arta reprezintă marele diferențiator, elementul care relevă identitatea specială, unică
și memorabilă a unei culturi naționale și care, implicit, adaugă valoare oricărui
proiect economic.
De altfel, un segment important al zonei artistice este de ceva timp constituit el
însuși în ceea numim azi industriile creative – film, muzică, modă, design, fotografie,
muzee, comunicare etc. – toate aceste activități artistice care generează valoare
economică.
Parisul este vârful de excelență al ofertei antreprenoriale și artistice, cu o diversitate
uriașă și, implicit, cu risc real ca tot ce nu are calitate să fie trecut cu vederea.
Rolul unui diplomat este tocmai de a conecta aceste lumi aparent separate,
economicul și artisticul; să conceapă sau să promoveze acele proiecte care transmit,
cu imaginație și subtilitate, acest «mecanism» de susținere reciprocă, dând întâietate
inițiativelor care au o poveste autentică de spus, care aduc împreună tradiția și
contemporanul, care au resursa de angajare civică, ce ne sugerează viitorul și care –
excepționale astfel fiind, sunt originale și captează interesul, au recunoaștere în
medii și la generații diferite, construiesc încredere și influențează benefic înțelegerea
și deciziile de adoptare ale unui public care se află permanent în fața unei oferte
uriașe.
Facem asta punând împreună oameni relevanți, oferind vizibilitate celor care au
potențial de a aduce plusvaloare (și nu doar simplu economică), oferind acces direct
la spații sau resurse cu adevărat remarcabile. În cazul nostru, întregul efort
diplomatic ce se desfășoară în Palatul Béhague, de pildă, splendid monument istoric
al Franței și Ambasada României din 1939, recent restaurat excepțional de statul
român, este menit să clădească această conexiune între eleganță și creativitate și
beneficiu pe toate palierele, politic, social, de apărare, cultural, inclusiv, firește, cel
economic.
9. Dacă ar fi să privim relația româno-franceză prin lentila viitorului, care este
viziunea dumneavoastră despre direcția în care se poate construi un
parteneriat autentic, bazat pe valori și inovație?
Astăzi, orice parteneriat autentic presupune includerea unor politici de inovare și de
cercetare bazat pe orientare strategică, dezvoltare, proiectare și punerea în aplicare
a tuturor politicilor și măsurilor, cu scopul de a contribui la consacrarea inovării în
Europa. Acest parteneriat trebuie să fie adaptat provocărilor și mizelor dinamicii
internaționale și se impune a fi rezultatul unei cooperări multidisciplinare și a unui
sprijin bine coordonat atât în plan bilateral, cât și european. Un parteneriat modern
este rezultatul unei implicări maxime a tuturor actorilor relevanți, de exemplu, IMM-
uri, industrie, universități, institute de cercetare, guverne, organizații ale societății
civile și parteneri sociali. Acesta este rolul nostru, al Ambasadei, de identificare a
unor potențiale noi forme de cooperare eficiente între instituțiile de cunoaștere și
Ioanaindustrie; de coordonare, corelare și sinergie între diferitele domenii de politică,
măsuri și instrumente, astfel încât să se prevină fragmentarea și suprapunerea care
rezultă din eforturile necoordonate în materie de cercetare și inovare.
Un parteneriat franco-român al viitorului se va baza în mod necesar pe inovație, iar
România poate oferi enorm în această direcție.
