Articol de Teodora Preoteasa, Director pentru Administrarea Fondurilor Europene la Banca de Investiții și Dezvoltare
Am avut privilegiul, de-a lungul carierei mele, să fiu implicată în proiecte și inițiative legate de atragerea și gestionarea fondurilor europene, atât în plan național, cât și regional. În toți acești ani, am observat cum instrumentele financiare au început să câștige tot mai mult teren, oferind soluții flexibile și sustenabile pentru diverse categorii de beneficiari.
Pornind de la această experiență, îmi doresc să împărtășesc perspectiva mea asupra modului în care fondurile europene, utilizate prin mecanisme financiare inteligente și sustenabile, pot susține competitivitatea României. În acest sens, Busola Competitivității (Compasul pentru Competitivitate) lansată de Comisia Europeană și rolul pe care îl poate avea Banca de Investiții și Dezvoltare a României (BID) reprezintă două elemente-cheie care, în viziunea mea, pot contribui semnificativ la dezvoltarea țării noastre.
Busola Competitivității, inițiativa strategică recent lansată de Comisia Europeană, vizează să ghideze statele membre către o creștere economică durabilă, inovare și competitivitate internațională, fiind implementată prin intermediul băncilor naționale de dezvoltare. Pentru România, această inițiativă este esențială, deoarece converge cu obiectivele noastre de dezvoltare și cu nevoia urgentă de a valorifica la maximum potențialul fondurilor europene.
Un aspect important este creșterea considerabilă a sumelor disponibile prin instrumente financiare. Dacă în perioada 2014-2020 întreprinderile au beneficiat de aproximativ 361 milioane euro, în perioada 2021-2027 sprijinul pentru dezvoltarea întreprinderilor și a infrastructurii publice a ajuns la aproximativ 1,49 miliarde euro în cadrul Politicii de Coeziune și la 1,25 miliarde euro prin PNRR. Această tendință ascendentă relevă o direcție clară: tot mai multe fonduri europene sunt canalizate prin instrumente financiare, iar România trebuie să fie pregătită să le utilizeze cu eficiență maximă.
De ce sunt importante aceste instrumente?
- Flexibilitate: pot combina componenta de grant cu împrumuturi, garanții, capital de risc sau alte forme de finanțare.
- Eficiență sporită: fondurile se pot reîntoarce în economie, fiind reinvestite în proiecte noi.
- Impact multiplicator: implicarea sectorului privat și a băncilor de dezvoltare permite atragerea unui capital suplimentar și generarea unui efect de angrenare mai mare.
Prin Busola Competitivității, Comisia Europeană încurajează inovarea, digitalizarea și eficiența energetică, însă pentru a pune în practică aceste obiective, statele membre trebuie să dispună de structuri financiare puternice. Aici apare rolul-cheie al Băncii de Investiții și Dezvoltare a României.
Banca de Investiții și Dezvoltare a României (BID) vine cu misiunea de a sprijini dezvoltarea economică și socială, competitivitatea și inovarea, într-un cadru care promovează durabilitatea și neutralitatea climatică. Încadrarea BID în sfera instrumentelor financiare europene nu este întâmplătoare, ci urmărește crearea unui mediu propice pentru:
- Facilitarea accesului la finanțare pentru IMM-uri, start-up-uri și inițiative din agricultură.
- Finanțarea proiectelor de infrastructură viabile, la nivel local, regional și național, inclusiv prin atragerea de capital privat.
- Creșterea absorbției fondurilor europene și sprijinirea procesului de accesare, pentru a asigura o rată mai mare de succes a proiectelor.
- Furnizarea de asistență tehnică, astfel încât beneficiarii să aibă la dispoziție expertiza necesară pentru a-și dezvolta și implementa proiectele.
Integrarea BID în mecanismele propuse de Busola Competitivității va crea punți de legătură între strategiile naționale și obiectivele UE, asigurând:
- Transparență în canalizarea fondurilor: BID va permite monitorizarea corectă a proiectelor, minimizând riscurile de neconformitate.
- Eficiență sporită a investițiilor: prin instrumente financiare inovatoare cu componentă de grant, BID și partenerii săi pot sprijini atât proiectele tradiționale (infrastructură de apă, reabilitări energetice), cât și pe cele dedicate provocărilor viitorului (infrastructură digitală, tehnologii strategice).
- Aliniere cu Raportul Draghi: care atrage atenția asupra necesității de a mobiliza mai bine bugetul UE pentru a susține investițiile private, inclusiv prin instrumente financiare cu grad mai mare de risc.
Astfel, după 2027, utilizarea instrumentelor financiare se anticipează a crește semnificativ, iar BID va fi un actor de principal în canalizarea și maximizarea impactului acestor fonduri.
Din perspectiva mea, pornind de la experiența în gestionarea fondurilor europene și având în vedere evoluția rapidă a nevoilor economice și sociale, valorificarea fondurilor europene pentru viitoarea Politică de Coeziune este o importanță strategică pentru România. Convergența rămâne o prioritate, iar competitivitatea este direct dependentă de modul în care reușim să ne poziționăm pe piața internă și globală.
Banca de Investiții și Dezvoltare a României poate juca un rol esențial în această direcție, acționând ca un fond de participare pentru fondurile europene și punând la dispoziția beneficiarilor soluții financiare personalizate. Prin implicarea BID, România își poate accelera absorbția fondurilor UE, își poate consolida mediul de afaceri și, nu în ultimul rând, se poate alinia obiectivelor de competitivitate, digitalizare și tranziție verde trasate de Busola Competitivității.
Sunt convinsă că, printr-un efort susținut și printr-o viziune strategică, vom reuși să transformăm aceste inițiative în povești de succes, aducând beneficii directe atât pentru cetățeni, cât și pentru mediul de afaceri. În definitiv, competitivitatea nu este doar un obiectiv al Uniunii Europene; este o oportunitate pe care trebuie să o fructificăm la nivel național, cu instrumente eficiente și viziune pe termen lung.
