Gabriel Biriș, co-fondator Biriș Goran SPARL
1. Domnule Biriş, conduceți una dintre cele mai respectate firme de consultanță
fiscală din România. Cum evaluați astăzi gradul de transparență fiscală pentru
antreprenorii din România și ce pași considerați necesari pentru reducerea riscurilor
și a incertitudinilor fiscale?
Mulțumim pentru aprecieri! Din păcate, legislația fiscală (Codul Fiscal, Codul de procedură
fiscală, RO e-Diverse) a suferit peste 1.000 de modificări în ultimul deceniu, și asta doar în
ceea ce privește legislația primară. Mai sunt alte câteva mii de modificări în legislația
secundară (norme de aplicare) și terțiară (OMF-uri, OPANAF-uri), iar aceste modificări fac
dificilă conformarea pentru un antreprenor onest. De multe ori avem prevederi neclare, a
căror nerespectare aduce sancțiuni mari, disproporționate, inclusiv confiscarea veniturilor.
Consider că avem nevoie de o revizuire a legislației fiscale în sensul simplificării, pentru a o
face ușor de înțeles și de aplicat. Este nevoie de o fiscalitate care să nu fie o barieră în calea
investițiilor, așa cum a devenit, din păcate, în ultimii trei ani. Consider, de asemenea, că
legislația trebuie să asigure condiții egale pentru contribuabili, fie ei mici sau mari, români
sau străini, investitori existenți sau viitori. Putem obține acest deziderat, dar este nevoie de
o colaborare onestă între decidenții politici și specialiștii din mediul de business.
2. Legislația fiscală românească este adesea percepută ca fiind complexă și
schimbătoare. Ce recomandări aveți pentru antreprenorii care conduc afaceri mici și
mijlocii, astfel încât să își poată organiza din punct de vedere fiscal activitatea într-un
mod sustenabil și conform cu reglementările în vigoare?
Da, așa cum spuneam mai sus, complexitatea și lipsa de predictibilitate nu ne ajută. Legea
trebuie însă respectată, iar asta implică anumite costuri de conformare, costuri care însă
depind și de calitatea departamentelor interne de financiar și juridic sau, atunci când
acestea sunt externalizare, de calitatea consultanților/contabililor cu care lucrăm. De multe
ori, probleme ce par foarte complicate au soluții simple.
Consider însă că trebuie să ne facem auzită public vocea mult mai intens, să atragem atenția
politicienilor că nu prea mai putem continua în ritmul acesta, că trebuie să își revizuiască
atitudinea față de mediul de afaceri, să ne consulte mai des și, mai ales, mai serios, nu doar
de formă.
3. Firma dumneavoastră a fost implicată și a generat schimbări legislative
importante. Cum pot antreprenorii să participe mai activ la procesul de consultare
fiscală și la dezbaterea publică, astfel încât să-și facă vocea auzită?
De fapt, nu firma noastră (Biriș Goran SPARL) a fost implicată în astfel de modificări,
implicarea aici este personală – a mea și a Ruxandrei Jianu. Genul acesta de implicare
personală este însă mai puțin disponibil la nivelul personal al antreprenorilor. Acțiuni
comune, prin implicarea în organizații precum este CONAF sau cum sunt AOAR (unde eu
sunt și vicepreședinte, la fel ca în CONAF), RBL, AMCHAM (unde suntem membri) este însă
mult mai la îndemâna oricărui antreprenor.
4. Digitalizarea administrației fiscale este un proces în derulare. Cum estimați că va
influența aceasta modul în care afacerile conduse de antreprenoare își gestionează
fiscalitatea – și ce instrumente ar trebui dezvoltate special pentru acestea?
Din păcate, ce vedem acum în ceea ce privește digitalizarea nu este cel mai bun exemplu de
bune practici. Digitalizarea ar trebui să însemne eficiență, reducerea costurilor, reducerea
riscurilor, reducerea evaziunii și nu viceversa.
5. Tot mai multe afaceri se extind în afara țării. Ce provocări fiscale apar pentru ele –
în special în zona de TVA, prețuri de transfer sau dublă impozitare – și cum pot fi
gestionate cu succes?
Orice extindere trebuie pregătita temeinic încă de la început. Dacă lucrurile sunt puse în
ordine, în special în ceea ce privește prețurile de transfer, nu sunt probleme deosebite, nici
în ceea ce privește TVA (unde lucrurile sunt simplificate de aplicarea taxării inverse) și nici
în ceea ce privește dubla impunere, fiind aplicabile atât convențiile privind evitarea dublei
impuneri, cât și Directivele UE. Un pic (nu mult) mai complicate sunt ieșirile în afara UE, dar
nici aici nu sunt probleme mari de menționat. Crucială însă este asigurarea conformării cu
legislația locală, fiecare țară are specificul ei.
6. Dreptul fiscal preventiv – prin structurare fiscală – și cel reactiv – prin litigii –
reprezintă două direcții majore în practica dumneavoastră. Din perspectiva
antreprenorilor aflați la început de drum, care dintre acestea este mai importantă și
de ce?
O structură eficientă încă de la început, cu deplina respectare a legislației fiscale, este
întotdeauna de preferat haosului ce poate fi generat de un litigiu fiscal. Evident, punem
accent pe conformare încă de la început, pentru ca antreprenorul să se poată concentra pe
business, fără stresul că se poate întâmpla ceva dacă este verificat.
7. Fiscalitatea poate fi un instrument de stimulare a inovației. Cum pot fi folosite
facilitățile fiscale pentru a sprijini afacerile conduse de antreprenoare în domenii
precum tehnologia, economia verde sau antreprenoriatul social?
Nu sunt deloc un fan al facilităților fiscale, care au un mare potențial de a distorsiona piața.
Statul trebuie să asigure infrastructura necesară dezvoltării, mai ales infrastructura
educațională, analfabetismul funcțional uriaș fiind una dintre cele mai mari probleme
actuale. Aici trebuie să vedem preocupare din partea statului, nu să decidă (de cele mai
multe ori prost) cine și ce trebuie „stimulat"…
8. Din experiența dumneavoastră, care sunt cele mai frecvente trei erori fiscale pe
care le fac antreprenorii și cum pot fi evitate?
Cea mai frecventă greșeală provine din neînțelegerea faptului că „pe firmă” nu putem
înregistra cheltuieli personale, ci doar acele cheltuieli/investiții care sunt în interesul
afacerii. Evitarea costului uriaș al salariilor prin angajări pe alte forme de contract, cu
fiscalizare mai mică, este o altă eroare des întâlnită.
9. Când o afacere ajunge la momentul atragerii unui investitor, al unei reorganizări sau al unei listări, cum poate fi gândită structura fiscală din timp, astfel încât creșterea să nu fie împiedicată de costuri neașteptate sau blocaje administrative?
Am spus ceva mai sus că este important ca structura să fie bine gândită încă de la început.
Noi recomandăm – în special pentru „serial entrepreneurs" – structurarea prin intermediul unei companii de tip holding, în România. Este foarte important însă ca antreprenorul să știe că nicio firmă nu poate fi vândută la un preț bun decât dacă totul înăuntrul ei este bine organizat, atât din punct de vedere financiar/contabil/fiscal, cât și comercial sau al resurselor umane. Orice problemă în organizarea internă va fi identificată în procesul de due dilligence și, fie va bloca vânzarea, fie va reduce prețul vânzării.
10. Ați pledat adesea pentru educație fiscală, nu doar reglementare. Cum poate fi introdusă educația fiscală în formarea viitoarelor generații de antreprenori?
Cred că subiectul ar trebui introdus în curricula de liceu. Mai cred însă și în implicare personală, de aceea mi-am asumat să vorbesc public despre probleme, să propun soluții, dar și să particip la tot felul de evenimente, inclusiv la întâlniri cu elevi și studenți.
