1. Care sunt principalele priorități ale României în politica externă în acest moment și cum intenționați să le susțineți pe scena internațională?
Circumstanțele internaționale actuale sunt foarte preocupante. Lumea este în schimbare, iar în ultimele săptămâni constatăm o accelerare fără precedent. Istoria se întâmplă, dar rar o observăm întâmplându-se. Acum trăim asemenea momente. Vedem Istoria cu I mare.
Este neîndoielnic faptul că ne aflăm într-un proces de reconfigurare a unor repere ale sistemului internațional, inclusiv de reașezări de priorități în cadrul comunității statelor libere și democratice din care facem parte.
Pe acest fond, este cu atât mai important să imaginăm o politică externă fondată pe valori, pragmatică și adaptativă. Este o politică externă care ține cont de amenințări sistemice, cum sunt schimbările climatice, de noi fracturi ideologice sau de impactul unei lumi digitalizate unde AI și marile platforme schimbă paradigme fundamentale.
Avem un război violent în desfășurare la granițele țării noastre. Războiul brutal și ilegal de ocupație și anexare pe care Rusia îl duce împotriva Ucrainei generează de peste trei ani o amenințare imediată și persistentă pentru România și întreaga Europa. Nu este doar un război clasic, dus cu arme, ci și unul în care sunt folosite mijloace hibride, iar amenințările de acest tip se extind și la statele vecine și cele care sprijină Ucraina.
O prioritate de ordin general este menținerea profilului României de actor de referință în cadrul NATO și UE. România este în măsură să fie acest actor relevant care determina sau influențează decizii și răspunde principalelor preocupări de securitate națională, precum și intereselor de progres al României, inclusiv creșterea bunăstării cetățenilor săi. Concret, avem ca obiectiv central înregistrarea de evoluții pozitive în ceea ce privește asigurarea capacității de apărare aliată pe Flancul Estic și a unei abordări strategice consolidate pentru zona Mării Negre. Nu o facem în izolare, ci împreună cu parteneri.
Ne propunem intensificarea parteneriatului strategic cu SUA, precum și a cooperării cu aliații și partenerii apropiați ai României din Europa: aici lista este lungă, ea incluzând, desigur, țările mari – Germania, Franța, UK, Italia, Spania -, dar, pentru noi, fiecare membru UE și/sau NATO este important, începând cu vecinii Romaniei.
Vom continua angajamentul ferm pentru susținerea Ucrainei și vom promova consecvent, în NATO, UE, precum și în celelalte forumuri multilaterale relevante, necesitatea menținerii sprijinului militar și economic internațional pentru această țară.
Acordarea de asistență multidimensională Ucrainei reprezintă o investiție în propria noastră securitate și într-o ordine europeană bazată pe valori și colaborare, fără de care existența în pace și bunăstare a cetățenilor noștri nu este posibilă. O altă prioritate majoră pentru noi rămâne avansarea Republicii Moldova și Ucrainei în procesul de integrare europeană, pe linia pașilor importanți consemnați până acum și la care România a avut o contribuție consistentă și unanim recunoscută.
Dezvoltarea proiectului european în ansamblul său se menține în topul priorităților noastre. Consolidarea rezilienței democratice a UE, dezvoltarea de politici bazate pe nevoile cetățenilor și comunităților și consacrarea unei Uniuni cu influență majoră la nivel global sunt doar câteva dintre direcțiile importante de acțiune pe care le urmărim. În noul context transatlantic acest obiectiv are nevoie de un deosebit pragmatism și de o unitate de viziune europeană.
Ambițiile și planurile noastre în materie de politică externă se îndreaptă și către Balcanii de Vest, unde vizăm creșterea prezenței românești în statele din zonă și susținerea integrării lor în UE.
În raport cu situația din Orientul Mijlociu, vom continua să promovăm imperativul unei reglementări politice. Singura formulă viabilă pentru a pune capăt conflictului israeliano-palestinian rămâne soluția celor două state.
În zona indo-pacifică, vom acționa pentru implementarea priorităților și proiectelor subsumate parteneriatelor strategice cu Japonia și Republica Coreea și parteneriatului extins cu India.
Evoc, de asemenea, proiectul de țară reprezentat de aderarea României la OCDE, proces în cadrul căruia MAE asigură coordonarea la nivel național. Ne-am stabilit o țintă foarte ambițioasă, aderarea în 2026. Îndeplinirea acestui obiectiv va avea un impact pozitiv nemijlocit pentru mediul de afaceri și economia națională, precum și pentru societatea românească în ansamblul ei, întrucât apartenența la OCDE înseamnă politici mai bune pentru cetățenii noștri în aproape toate domeniile.
Nu pot să vorbesc despre priorități și să nu menționez importanța diasporei românești. Pe lângă obligația constantă de a crește calitatea și accesibilitatea serviciilor consulare, avem aici o uriașă oportunitate. Majoritatea parteneriatelor strategice bilaterale ale României includ această dimensiune. Diaspora este o uriașă resursă de idei, talent și disponibilitate. Ne dorim ca românii să aibă oportunitatea să prospere și să își împlinească potențialul, în pace și libertate, oriunde s-ar găsi ei, ca identitatea, tradițiile și cultura românească să se poată manifesta și înflori în comunitățile istorice, iar toți cetățenii români din Diaspora, inclusiv cei din a doua sau a treia generație, să aibă opțiunea de a reveni și a se reintegra pe teritoriul României.
2. Cum poate România să își consolideze influența în cadrul Uniunii Europene, mai ales în contextul actual al provocărilor geopolitice?
La 18 ani de la aderarea noastră la UE, ne-am format deja un profil de stat proeuropean, cu o poziție pozitivă și constructivă față de avansarea proiectului european. Misiunea noastră este să valorificăm pe mai departe acest profil şi experiența pe care am câștigat-o, pentru ca interesele noastre să se reflecte cât mai clar în prioritățile aferente UE atât în beneficiul României, cât și al întregii Uniuni.
În special în actualul context geopolitic fără precedent, observăm tendința de conturare a unor noi paradigme în relațiile internaționale, ilustrată, în egală măsură, prin evoluțiile de la est și vest de Uniunea Europeană. În primul rând trebuie să gestionăm situația volatilă de securitate din vecinătatea UE, proliferarea manipulării informaționale și interferenței străine sau a curentelor de tip populist, xenofob sau extremist antidemocratice și iliberale. Pentru România este esențial să își mențină profilul angajat, proactiv în spiritul cultivării unității și coeziunii de acțiune în plan european.
Este cu atât mai importantă asumarea unei linii constant principiale – cu accent pe primatul respectării principiilor și valorilor fundamentale, definitorii în avansarea proiectului european. România va continua abordarea sa fermă față de susținerea valorilor fundamentale, respectarea demnității umane, libertății, democrației, egalității, statului de drept precum și a drepturilor omului.
În aceeași paradigmă, menționez susținerea și promovarea de către România a obiectivelor noii Agende Strategice 2024-2029, care sunt pe deplin convergente cu cele ale României. Este în interesul României și al UE să sprijine acțiunile de creștere a rezilienței democratice și de contracarare a atacurilor hibride, de natură să destabilizeze fundamentele democrațiilor în Europa. Comisia Europeană va publica o nouă Strategie de Pregătire a UE (EU Preparedness Strategy), care vizează domeniul protecției civile. Dezvoltăm în paralel şi un Scut al Democrației, care să ne protejeze de amenințările pe care le prezintă manipularea informației, dezinformările şi atacurile hibride. Această dimensiune a rezilienței ne interesează în mod special, având în vedere multiplele provocări de securitate pe care trebuie să le gestionăm.
După cum am menționat deja, vom continua sprijinul pentru Ucraina, precum și pentru Republica Moldova, stat puternic afectat de evoluțiile din vecinătatea sa. Inclusiv prin asumarea unui rol activ în procesul de lărgire a UE cu noi membri, prin susținerea procesului de extindere pe baza principiului meritelor proprii al statelor candidate.
De asemenea, România rămâne un partener solid și angajat pentru realizarea obiectivelor comune în privința atingerii unei prosperități durabile, creșterii competitivității și a rezilienței economice a UE, precum și aprofundării Pieței Unice. România susține eforturile la nivel UE de consolidare a industriei europene în noua realitate globală, industria trebuind să beneficieze de condiții de piață favorabile pentru a rămâne competitivă și a se dezvolta. Acest lucru înseamnă investiții, infrastructură și locuri de muncă stabile în România.
3. Cum pot ambasadele României să devină motoare mai eficiente ale diplomației economice și să atragă mai multe investiții străine în România?
Misiunile diplomatice și consulatele României au rolul lor bine determinat, iar analiza evoluțiilor economice locale și regionale, identificarea oportunităților de export, investiții și cooperare economică, precum și sprijinul acordat companiilor românești constituie în MAE deopotrivă obligații, priorități și criterii de evaluare a activității ambasadelor.
Pe de altă parte, resursele umane și financiare alocate joacă un rol extrem de important în eficiența demersurilor de promovare economică externă. În ambasadele României, această activitate specifică revine îndeosebi Birourilor de Promovare Economică și Comercială (BPCE) în care își desfășoară activitatea personalul Agenției Române pentru Comerț Exterior și Investiții (ARICE), sub coordonarea șefului misiunii diplomatice.
În cursul întregii sale experiențe de dialog și colaborare cu instituțiile de profil, Ministerul Afacerilor Externe a susținut vocal și constant asigurarea relevanței instituționale a structurilor de comerț exterior și investiții, precum și formarea și consolidarea unei rețele a consilierilor economici externi din BPCE-uri profesionistă, puternică din punct de vedere cantitativ și calitativ. Aceste deziderate rămân de actualitate.
4. Diplomația economică este esențială într-un context global marcat de competiție și crize. Ce strategii prioritare aveți pentru a susține promovarea exporturilor românești și atragerea de noi parteneri comerciali?
Diplomația economică are avantajul pragmatismului care permite găsirea de acorduri dincolo de blocaje ideologice sau obstacole politice. Este simultan un obiectiv și o soluție pentru o lume în schimbări de echilibru.
Conjunctura economică globală actuală a devenit extrem de complicată, pe fondul efectelor acumulate și adesea suprapuse ale unor crize și conflicte diverse, fragmentărilor ideologice, manifestării unor tendințe tot mai evidente de protecționism/naționalism economic și de contestare a regulilor internaționale. Într-un astfel de context, rolul diplomației, mai ales al celei economice, devine esențial pentru evitarea adâncirii clivajelor globale și consolidarea parteneriatelor cu actori like-minded relevanți.
Diplomația economică nu este nici pe departe apanajul unei singure instituții, iar rolul MAE este mai degrabă politic, de translatare în planul relațiilor externe a priorităților economice ale României. Ceea ce MAE se străduiește să realizeze, prin dialog și cooperare permanentă cu instituțiile de profil economic, este o integrare a priorităților economice în strategia noastră de politică externă.
Astfel o preocupare permanentă este cea de a participa activ la schimbul de idei privind principalele tendințe și evoluții economice internaționale, de ex. tranziția energetică și cea digitală, modificările lanțurilor globale de valori, accesul la tehnologiile de vârf sau materii prime critice, securitatea economică și disputele tarifare, ca să numesc doar câteva.
Din perspectiva noastră, demersurile de diplomație economică rămân esențiale, ele sunt menite să deschidă uși și să creeze un cadru propice pentru etapa subsecventă a derulării și finalizării relațiilor concrete de afaceri. Contactul permanent cu mediul de afaceri și organizațiile sale reprezentative este un element central în abordarea MAE.
5. În ce măsură egalitatea de șanse este o prioritate în diplomația românească? Ce măsuri concrete susțineți pentru promovarea femeilor în funcții de conducere din cadrul Ministerului Afacerilor Externe?
În diplomația românească egalitatea de șanse reprezintă o prioritate fundamentală, fiind un obiectiv urmărit atât în plan intern, cât și în demersurile internaționale ale României. Este un succes dovedit.
Angajamentul României în acest domeniu este reconfirmat prin calitatea de membru în cadrul Consiliului Drepturilor Omului (2023-2025) și de membru în cadrul Comisiei privind Statutul Femeii (2024-2028), ceea ce ne oferă oportunitatea de a contribui activ la promovarea drepturilor femeilor și la consolidarea egalității de gen la nivel global.
Chiar înainte de apariția unor reglementări specifice, Ministerul Afacerilor Externe a implementat măsuri concrete pentru a garanta o reprezentare echilibrată și meritocratică a femeilor în funcții de conducere. Astfel am ajuns, în ceea ce privește atingerea obiectivului privind egalitatea de gen, ca, în anul 2024, în Centrala ministerului 48,9% din funcțiile de conducere la toate nivelurile să fie ocupate de femei, în timp ce în Serviciul exterior 39,9% din șefii de misiune erau femei. Aceste procentaje cresc constant, în fiecare an, în contextul în care în noile generații de diplomați ponderea femeilor este sensibil superioară celei a bărbaților. Susținem așadar o diplomație modernă, echitabilă și incluzivă, în care contribuția femeilor este esențială și în creștere în conturarea și aplicarea politicii externe.
6. Cum colaborează Ministerul Afacerilor Externe cu mediul de afaceri pentru a sprijini antreprenorii români să se extindă pe piețele internaționale?
Prin prisma atribuțiilor sale legale, MAE nu se află în prima linie a relaționării cu mediul de afaceri, care revine în principal unor ministere și instituții de linie, cu competențe economice directe.
Cu toate acestea, atât prin dialog intern, cât și prin asistența acordată firmelor românești de ambasadele și consulatele României, încercăm să oferim mediului de afaceri un cadru cât mai bun de valorificare a oportunităților identificate pe diferite piețe. Apreciem în mod deosebit cooperarea cu asociațiile patronale din România, printre care cea cu Confederația Națională pentru Antreprenoriat Feminin CONAF, care s-a consolidat în ultimii ani, de ex. participarea CONAF la sesiunea economică de anul trecut a Reuniunii Anuale a Diplomației Române (RADR), care a prilejuit un dialog aprofundat pe tema aderării țării noastre la OCDE.
Totodată, MAE a susținut puternic procesul de promovare la nivel național a Ghidurilor OCDE în domeniul Conduitei Responsabile în Afaceri. Aceste standarde OCDE sunt menite să sprijine comerțul și investițiile responsabile, cu rol în creșterea capacității antreprenorilor români inclusiv în spațiul exterior.
7. În final, vorbind despre viitor, cum vedeți contribuția femeilor în diplomație și economie ca parte integrantă a progresului României? Ce mesaj aveți pentru femeile care își doresc să joace un rol activ în aceste domenii?
O societate care nu folosește pe deplin resursa umană reprezentată de sectorul feminin se handicapează singură într-o lume aflată în proces de transformare. România cred că se află, și din această perspectivă, într-o situație favorabilă, angrenarea femeilor în toate domeniile vieții sociale și economice fiind la cote înalte.
Contribuția femeilor în diplomație ajută la stimularea dialogului, soluționarea conflictelor și cooperarea internațională. În economie, prezența lor stimulează inovația, antreprenoriatul și dezvoltarea incluzivă, aspecte fundamentale pentru o societate modernă și competitivă. România va continua să promoveze egalitatea de șanse și să dezvolte mecanisme care să încurajeze participarea activă a femeilor în diplomație și economie.
