Interviu cu Liviu Jicman, Președinte al Institutului Cultural Român
- Domnule Jicman, în ce măsură considerați că diplomația culturală poate deveni un instrument de susținere a leadership-ului feminin la nivel internațional, în special în cadrul unor evenimente precum Gala Women in Economy de la Viena?
În realitate, leadership-ul feminin este un sprijin pentru obiectivele României de diplomație culturală, implicit pentru obiectivele Institutului Cultural Român. Vă felicit pentru acest eveniment care continuă seria numeroaselor inițiative dezvoltate de CONAF! Întâlnim adesea leadership feminin în managementul cultural, privat sau public, în dezvoltarea unora dintre cele mai de succes programe culturale. Colegele din echipa ICR din țară și din străinătate contribuie substanțial, prin creativitatea și implicarea lor, la succesul de care se bucură agenda culturală a ICR în lume, așa cum în cadrul rețelei europene a institutelor culturale – EUNIC, board-ul pe care îl conduc în prezent, este format majoritar din colege, multe doamne coordonează la nivel central institute culturale și alte colege foarte active conduc mare parte din cele aproape 200 de clustere EUNIC din întreaga lume.
- Parteneriatul ICR–CONAF aduce împreună două lumi aparent diferite: cultura și antreprenoriatul. Ce elemente comune ați descoperit în acest dialog și cum credeți că se pot susține reciproc?
Voi pleda consecvent pentru apropierea acestor lumi. Este firesc pentru ICR să pună în lumină performanțele antreprenoriatului românesc, așa cum încercăm să punem în lumină centrele de dezvoltare comunitară din România. Pe de altă parte, pe termen mediu și lung este firesc ca aceste două lumi să se întâlnească și proiectele valoroase să găsească susținerea mediului privat, indiferent dacă sunt dezvoltate sau nu de actori din sectorul public, precum ICR.
- În ultimii ani, ICR a promovat activ creația feminină în toate formele ei. Care sunt, în opinia dumneavoastră, cele mai relevante exemple de femei care modelează cultura română contemporană și pot deveni ambasadoare simbolice ale valorilor noastre în străinătate?
Înainte de a exemplifica printr-o enumerare, vă invit să completăm împreună lista domeniilor în care acestea activează: muzică de toate genurile, cultură scrisă, film, teatru, dans, arhitectură și design, arte plastice și multimedia, personalități academice, jurnalism cultural. Îmi vin în minte acum nume precum Miriam Răducanu, al cărei centenar l-am marcat anul trecut, regizoarea Ioana Mischie, ambasadoarea onorifică a acestei ediții a Festivalului Filmului European, Ana Blandiana, Adriana Babeți, Laura Grünberg, Tatiana Țîbuleac, Oana Pellea, Maia Morgenstern, Teodora Brody, Nicoleta Hâncu, Ofelia Popii, Ada Milea, Alina Șerban, Alexandra Badea, Olga Török, Simona Deaconescu, Ramona Horvath, Sorina Vazelina, Aurora Király, Cosmina Goagea, Anca Dragu, Mina Sava, Diana Marincu, Alexandra Dăriescu, Anna Ungureanu, dar am în vedere și tinere muziciene membre ale Orchestrei de Tineret a Uniunii Europene, bursierele ICR sau absolvente din domeniul artelor cu debut promițător.
- Ce impact sperați să aibă prezența ICR la un eveniment economic internațional dedicat femeilor și cum se încadrează această colaborare în strategia de promovare a imaginii României în spațiul european?
Sprijinim acest demers de diplomație publică, chiar dacă este o inițiativă privată, vizând obiectivele din Strategia ICR. Sperăm să ajute la conectarea noastră, și în special a ICR Viena, cu mediul antreprenorial local și cu actorii economici prezenți pe piața austriacă.
- În contextul în care tot mai multe femei române se afirmă ca lideri de opinie, creatoare de cultură și voci puternice în economie, cum vedeți rolul ICR în sprijinirea acestui nou val de influență feminină?
Prin consecvența implementării strategiei ICR, care înseamnă și prezența pe cele mai importante scene ale lumii. Trebuie să preluăm modelul feminin care de multe ori se remarcă prin perseverență.
