În 2025, România trebuie să continue ajustarea deficitului bugetar în conformitate cu recomandările UE. Există riscul unor majorări suplimentare de taxe în cazul în care colectarea veniturilor nu atinge țintele asumate?
Fără doar și poate, anul 2025 este un an cu provocări, atât pe plan intern, cât și pe plan internațional. Acest an reprezintă în același timp un test pentru administrația centrală și administrația locală, pentru că după deficitul de peste 8% din anul 2024, anul acesta trebuie să arătăm nu doar piețelor internaționale, nu doar Comisiei Europene, ci și societății românești că suntem capabili să creăm un stat mai suplu, un stat care cheltuie mai puțin și care este mult mai eficient în colectarea taxelor și impozitelor.
Bugetul pe anul 2025 este construit pe o previziune prudentă în ceea ce privește veniturile și ne propunem reducerea cheltuielilor de funcționare. Nu ne-am propus majorarea impozitelor și taxelor în 2025. Am construit bugetul pe modificările aprobate în ordonanța de urgență de la sfârșitul lunii decembrie, atât pe partea de cheltuieli, unde au fost implementate măsuri de limitare sau de scădere a cheltuielilor, cât și câteva măsuri de ajustare a sistemului de impozite și taxe, eliminarea facilităților, creșterea impozitului pe dividende, respectiv introducerea impozitului pe construcții speciale.
Dacă veniturile prognozate nu se realizează în 2025, care sunt măsurile alternative pregătite de Guvern? Se ia în calcul o ajustare a cheltuielilor sau antreprenorii trebuie să se aștepte la taxe suplimentare?
Nu luăm în calcul majorarea taxelor și impozitelor. Pe partea de cheltuieli, cu siguranță trebuie să ținem sub control toate cheltuielile instituțiilor centrale, deconcentrate și cheltuielile autorităților publice locale, astfel încât să ne încadrăm în deficitul de 7%. Controlul și reducerea se focusează pe cheltuieli de funcționare a statului. Acolo am implementat o regulă de reducere cu 5% a cheltuielilor de funcționare, respectiv a anvelopei de cheltuieli de personal, astfel încât fiecare instituție, prin decizii manageriale, să implementeze măsuri de eficientizare a activității și de reducere a cheltuielilor.
România are nevoie de o creștere a gradului de conformare voluntară la plată. Vor continua măsurile și stimulentele fiscale pentru firmele care plătesc la timp taxele, cum ar fi reduceri de penalități sau bonificații pentru conformitate?
Convingerea mea este că normalitatea nu se bonusează. Trebuie să creștem conformarea voluntară, care este cea mai simplă și ieftină colectare de impozite și taxe, însă stimulentele fiscale pentru normalitate nu sunt de preferat. Desigur, există câteva stimulente la plata impozitelor și taxelor locale, dar acolo vorbim de o plată anticipată a taxelor, în primele trei luni ale anului, pentru care există și o bonificație. Pentru companiile care plătesc la timp taxele, nu cred că este normal să existe bonificații. Pentru a avea conformare voluntară ridicată, este nevoie de un sistem informatic performant, de o digitalizare care să facă posibilă inspecția fiscală la nivelul fiecărui contribuabil, chiar dacă este persoană fizică sau juridică. Această inspecție trebuie să genereze o analiză de risc pe baza căreia controlul este eficient, punct ochit – punct lovit, să se ducă exact la acele companii, la acele persoane fizice care încearcă să eludeze legislația privind impozitele și taxele sau să facă evaziune fiscală. Doar printr-un control eficient, sistem informatic performant și prin digitalizare putem să ajungem la o conformare voluntară ridicată în ceea ce privește plata impozitului și taxelor.
Investițiile reprezintă motorul de dezvoltare pentru economia națională. Tocmai de aceea am prevăzut o sumă-record în buget pentru finanțarea investițiilor publice. Aceste investiții înseamnă construire de infrastructură, înseamnă dezvoltarea sistemului de învățământ, dezvoltarea sistemului sanitar. Fondurile nu sunt pentru jucători internaționali sau naționali, fondurile sunt pentru dezvoltarea infrastructurii românești. De aceste fonduri beneficiază practic companiile românești care participă la licitațiile publice, atât la nivelul unităților administrativ-teritoriale, cât și la nivelul ministerelor, companiilor mari, care implementează aceste proiecte de infrastructură, cum ar fi cele de autostrăzi. Fondurile sunt accesibile pentru orice firmă din România care este în domeniul respectiv, o firmă performantă și dorește să participe. Fondurile care sunt destinate capitalizării companiilor românești, cele care sunt destinate unor programe de finanțare pentru IMM-uri, de exemplu, iarăși sunt accesibile pentru firmele românești, nu pentru jucători internaționali.
Sper ca la licitații publice să participe cât mai multe companii din România pentru a asigura prin aceste investiții locuri de muncă, pentru a crește în experiență și pentru a capitaliza companiile respective, astfel încât ele să fie companii robuste, care în viitor să contribuie, de asemenea, la creșterea economică din România.
În multe țări, firmele care investesc în automatizare și digitalizare beneficiază de stimulente fiscale. România va introduce astfel de măsuri pentru a sprijini competitivitatea companiilor locale, respectiv pentru a stimula creșterea productivității în economie? Ce strategii sunt în plan pentru sprijinirea exportatorilor români, având în vedere provocările logistice și costurile în creștere? Există facilități fiscale pentru firmele care își extind operațiunile pe piețe externe?
Dezvoltarea trebuie sprijinită prin programe țintite, programe care au ca scop, automatizarea, digitalizarea, capitalizarea, creșterea volumului producției și trebuie să genereze o creștere sănătoasă în aceste companii. Facilitățile fiscale creează un mediu de dezvoltare mai puțin sănătos.
Automatizarea și digitalizarea sunt finanțate inclusiv prin PNRR. Programele sunt administrate de Ministerul Economiei, de Ministerul Energiei. Ministerul Agriculturii are, de asemenea, programe pentru finanțarea companiilor din agricultură pentru a crește gradul de mecanizare, automatizare, digitalizare și independență energetică a acestor companii și, cu siguranță, prin aceste programe de finanțare putem stimula creșterea productivității în economia românească.
Pentru exportatorii români, avem ajutoare de stat generale, care sunt administrate de Ministerul Finanțelor, și avem programe sectoriale, care sunt administrate de ministerele de resort.
Impozitul progresiv a fost vehiculat ca posibilitate în România. Ce scenarii de impozitare analizează Guvernul și cum ar putea afecta firmele și angajatorii o astfel de schimbare?
În programul de guvernare este prevăzută menținerea cotei unice în următorii patru ani. Așa calculează și Ministerul Finanțelor. Așadar, în momentul de față nu luăm în considerare introducerea impozitării progresive, deoarece în programul de guvernare coaliția a stabilit că menține cota unică.
Eliminarea unor facilități fiscale pentru IT, construcții și agricultură va avea un impact major asupra pieței muncii. Există măsuri de compensare pentru aceste sectoare, astfel încât să nu asistăm la o migrație masivă a forței de muncă în străinătate?
Eliminarea facilităților fiscale pentru IT, construcții și agricultură poate fi compensată prin programe de finanțare prevăzute în bugetul de stat. De exemplu, Construct Plus asigură un sprijin real pentru companiile din construcții. În plus, avem o schemă de ajustare a prețurilor în construcții, acolo unde companiile lucrează pentru instituțiile statului, adică acolo unde sunt creșteri de preț, ele pot fi ajustate printr-o schemă aprobată de guvern, astfel încât există o protecție pentru companiile din construcții care sunt afectate de eliminarea facilităților. IT-ul este deja un sector consolidat și nu cred că eliminarea facilităților va afecta în mod semnificativ evoluția acestui domeniu. Iar în agricultură există, de asemenea, programe de finanțare la Ministerul Agriculturii care vin în sprijinul companiilor din domeniu. Există scheme de ajutor de stat pentru motorină, pentru agricultorii care lucrează în zootehnie, există plățile pe hectar, multe forme de subvenție care pot compensa eliminarea acestor facilități.
Predictibilitatea este una dintre cele mai mari provocări în domeniul fiscalității și unul dintre cele mai complexe lucruri care trebuie implementate. Responsabili pentru acest lucru sunt Parlamentul și Guvernul. În calitate de ministru al Finanțelor susțin cu tărie necesitatea predictibilității în domeniul fiscalității, motiv pentru care am solicitat Parlamentului, comisiilor de specialitate din Cameră și din Senat, respectiv colegilor mei din Guvern și Premierului să respectăm acea regulă de a nu mai face modificări pe legislația fiscală cu mai puțin de șase luni înainte de implementare.
În ultimii ani, economia României a făcut performanță de invidiat, lucru care este recunoscut și la nivel european. Această performanță a adus România mai aproape de țările din plutonul de mijloc al Uniunii Europene, dar această performanță trebuie întărită și menținută prin creștere economică de care avem nevoie nu doar din punctul de vedere al colectării taxelor, ci și din punctul de vedere al dezvoltării companiilor, capitalizării companiilor românești și consolidării acestei performanțe. Femeile-antreprenor au contribuit în mod semnificativ la această performanță. Le fericit și le mulțumesc pentru tot ce au făcut în mediul de afaceri românesc!
