Nicolae Ștefănuță, Vicepreședintele Parlamentului European
1. În calitate de vicepreședinte al Parlamentului European, gestionați domenii complexe. Cum reușiți să păstrați echilibrul între dezvoltarea economică rapidă, nevoia de incluziune socială și egalitatea de gen — în aceste procese?
Mențin echilibrul între dezvoltarea economică, incluziunea socială și egalitatea de gen pornind de la o premisă simplă: creșterea nu este sustenabilă dacă nu este și echitabilă. În procesul legislativ analizez fiecare inițiativă prin prisma impactului asupra oamenilor reali, iar acest lucru presupune să integrăm criterii de egalitate încă din momentul în care proiectăm politicile europene. Investițiile inteligente în digitalizare, tranziția verde și competitivitate trebuie să creeze oportunități egale, să reducă decalajele și să susțină participarea femeilor la economie. Europa are nevoie de o abordare coerentă în care dezvoltarea și coeziunea se sprijină reciproc, nu se exclud.
2.Ați spus că lumea ar fi un loc mai bun dacă mai multe femei ar fi în poziții de decizie. Ce credeți că lipsește, la nivel de politici europene și cultură organizațională, pentru ca acest echilibru de gen să devină realitate, nu doar deziderat?
Cred cu tărie că lumea ar fi mai bună dacă mai multe femei ar avea acces la poziții de decizie. Legislația europeană a făcut pași importanți, însă realitatea arată că întârzierile nu vin din lipsa de reguli, ci din lipsa de cultură organizațională adaptată secolului XXI. În instituții, în mediul privat și în administrație trebuie să existe procese transparente de selecție, mentorat real, instrumente de sprijin pentru progresul profesional și toleranță zero față de stereotipuri. Egalitatea se construiește prin obiective măsurabile, prin evaluări constante și prin deschiderea ușilor pentru talente care prea des rămân nevăzute din motive care nu au nicio legătură cu performanța. În Europa persistă diferențe majore între femei și bărbați, atât în educație, cât și în venituri și oportunități. Chiar și în Finlanda, un model al egalității, guvernul condus de femei a fost ridiculizat drept „Tampax Government”, iar 5 din cele 6 ministre au fost îndepărtate sau forțate să se retragă. Un raport NATO confirmă hărțuirea fără precedent a celui mai echilibrat guvern de până acum. Aceste exemple arată că nu doar credem lucruri diferite între generații, trăim realități complet diferite. Privim două meciuri diferite, dar cerem același arbitru. Fără dialog autentic, egalitatea rămâne imposibilă.
3.Proveniți dintr-o familie în care ați văzut direct forța și vulnerabilitatea unei femei antreprenor. Ce lecții din acea experiență personală v-au ghidat astăzi, ca vicepreședinte al Parlamentului European, în susținerea unei economii mai incluzive?
Am crescut într-o familie în care am văzut curajul unei femei antreprenor, dar și vulnerabilitatea ei în fața unui sistem nepregătit să o sprijine. Mama a fost pentru mine cea mai concretă lecție despre determinare și responsabilitate. M-a învățat că progresul nu se obține niciodată singur și că succesul nu ar trebui să fie dependent de sacrificii disproporționate. Știu ce înseamnă și stresul, anxietatea constantă, frica de faliment, chiar și falimentul. Acele experiențe m-au făcut să susțin politici care reduc birocrația pentru antreprenorii mici și mijlocii, care facilitează accesul la finanțare, sprijină formarea profesională și încurajează femeile să își urmeze propriile inițiative economice fără bariere artificiale. Este un angajament care îmi amintește mereu că politica trebuie să fie ancorată în viețile reale ale oamenilor.
4.Egalitatea de gen este adesea văzută ca un obiectiv social, dar tot mai multe studii arată impactul ei direct asupra PIB-ului și inovației. Cum putem face ca acest mesaj economic, nu doar moral, să devină mai vizibil și mai convingător pentru decidenții politici și investitori?
Egalitatea de gen are un impact economic incontestabil, iar mesajul trebuie transmis pe limba cifrelor. Țările cu o reprezentare echilibrată au rate de inovare mai mari, productivitate sporită și un potențial de creștere semnificativ mai ridicat. Pentru decidenți și investitori, acest lucru trebuie să devină un indicator economic, nu un argument moral. Susțin cu fermitate integrarea criteriilor de egalitate în evaluarea proiectelor europene, în alocarea granturilor și în finanțările destinate inovării. Ca Europa să rămână competitivă, trebuie să valorifice întregul potențial al societății, nu doar jumătate dintre talentele ei.
5.Pe măsură ce prioritățile bugetului european se orientează către tranziția verde, digitalizare și coeziune socială, care sunt, în opinia dumneavoastră, pârghiile prin care aceste investiții pot stimula participarea echitabilă și dezvoltarea capitalului uman în economiile emergente?
Tranziția verde, digitalizarea și coeziunea socială vor defini economia europeană a următorului deceniu. Aceste direcții pot crea un nou tip de participare echitabilă dacă sunt gândite cu atenție. Tranziția verde poate genera locuri de muncă în industrii emergente, iar aceste domenii trebuie să fie accesibile femeilor prin formare profesională specifică și politici active de angajare. Digitalizarea poate elimina bariere geografice, poate deschide accesul la educație și poate oferi noi instrumente pentru antreprenoriat, inclusiv în comunitățile vulnerabile. Fondurile de coeziune pot întări capitalul uman prin programe de recalificare, sprijin comunitar și incluziune economică. Europa are oportunitatea de a transforma aceste investiții în motorul unei economii echilibrate, în care progresul este accesibil tuturor.
