Luca Niculescu,  Secretar de Stat, Ministerul Afacerilor Externe, Coordonator național al procesului de aderare a României la OCDE

1. Care sunt principalele etape ale procesului de aderare a României la OCDE și ce instituții sunt implicate activ în acest demers?

În primul rând, mulțumesc pentru ocazia acestui dialog. Sunt multe etape și foarte multe instituții implicate. Am primit invitația de a începe discuțiile de aderare la OCDE în ianuarie 2022. Câteva luni mai târziu, în iunie, am primit o așa-numită Foaie de parcurs, document care stabilește condițiile și etapele aderării. Acolo se află și principiile care ghidează activitatea Comitetelor sectoriale ce evaluează gradul de aliniere la standardele Organizației. În baza evaluării, fiecare Comitet decide, prin adoptarea unui Aviz Formal, asupra gradului de pregătire a României din perspectiva alinierii la instrumentele juridice ale OCDE. Până în prezent, am obținut 14 Avize Formale din cele 25 necesare, adică am trecut de jumătatea drumului. Iar ritmul procesului e foarte intens, pentru că vrem să aderăm în 2026, conform calendarului asumat intern. 

La nivel instituțional, există un Comitet Național pentru aderarea la OCDE, prezidat de prim-ministru, din care fac parte miniștrii și șefii instituțiilor din toate domeniile relevante. Acesta este principalul for de decizie și coordonare. La nivel executiv, Ministerul Afacerilor Externe se află în prima linie în coordonarea procesului de aderare, sprijinit de Secretariatul General al Guvernului și de Cancelaria Prim-ministrului. 

2. Cum contribuie aderarea României la OCDE la promovarea egalității de gen în sectorul economic și public? 

Aderarea României la OCDE deschide o oportunitate reală de a accelera măsurile pentru promovarea egalității de gen. Egalitatea de gen este una dintre valorile fundamentale ale OCDE, iar România este evaluată nu doar în ansamblu, ci și față de standarde concrete, precum cele privind egalitatea de șanse în viața publică, educație, muncă și antreprenoriat.

România participă activ la dezbaterile pe acest subiect – un exemplu recent fiind implicarea Agenției Naționale pentru Egalitate de Șanse între femei și bărbați (ANES) la primul Forum al OCDE dedicat egalității de gen, organizat în iunie 2024. A constituit un moment-cheie pentru a discuta soluții de integrare a perspectivei de gen în noile provocări economice și sociale, precum digitalizarea sau tranziția verde. Prin procesul de aderare, România are astfel șansa de a adopta și implementa politici publice în domeniul egalității de gen în linie cu cele mai bune practici internaționale.

3. Care sunt politicile OCDE privind diversitatea de gen și cum se aliniază România la acestea?

În 2023, OCDE a adoptat prima Strategie privind Dimensiunea de Gen, la care s-a alăturat și România. Documentul coordonează eforturile pentru integrarea egalității de gen în toate politicile economice, sociale și publice, având ca obiectiv și sprijinirea realizării Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă până în 2030. Monitorizarea progreselor se realizează prin Tabloul de bord privind egalitatea de gen, iar Recomandarea privind egalitatea de gen în viața publică promovează integrarea acestei dimensiuni în toate etapele procesului decizional.

România își aliniază politicile prin implementarea Strategiei naționale 2022-2027 pentru egalitatea de șanse, vizând integrarea perspectivei de gen în administrația publică și creșterea participării femeilor în poziții de conducere.

4. Cum poate OCDE sprijini România în dezvoltarea unor politici publice sensibile la gen?

OCDE dezvoltă diverse instrumente statistice pentru a măsura impactul inegalităților de gen, precum Portalul de date privind egalitatea de gen care oferă indicatori pentru educație, muncă, antreprenoriat și sănătate. Aceste date permit fundamentarea unor politici publice bazate pe dovezi clare. În plus, instrumentele OCDE, precum Principiile revizuite de guvernanță corporativă și Cadrul incluziv privind eroziunea bazei și transferul profiturilor integrează dimensiunea de gen și sunt esențiale pentru avansarea politicilor în favoarea emancipării economice a femeilor.

5. Ce rol joacă societatea civilă și organizațiile pentru drepturile femeilor în procesul de aderare și armonizare cu standardele OCDE?

Organizațiile societății civile și cele pentru drepturile femeilor sunt parteneri activi în procesul de aderare la OCDE, contribuind prin expertiză de specialitate și o perspectivă ancorată în realitățile sociale. Prin implicarea în consultări și campanii de sensibilizare, ele susțin adaptarea reformelor la nevoile societății și consolidează transparența procesului. Astfel, sprijină integrarea principiilor de egalitate, incluziune și responsabilitate promovate de OCDE în politicile publice ale României.

6. Cum poate aderarea la OCDE influența pozitiv mediul de afaceri pentru femeile-antreprenor din România?

OCDE este un reper în setarea de standarde internaționale privind conduita responsabilă în afaceri, care include și promovarea egalității de gen în sectorul privat și nu numai. Liniile Directoare OCDE în domeniul Conduitei Responsabile în Afaceri reprezintă instrumentul internațional de referință în domeniu, menit să sprijine comerțul și investițiile responsabile, cu rol în creșterea capacității antreprenorilor români, implicit a femeilor-antreprenor. Ca rezultat direct al procesului de aderare, România promovează activ acest instrument în relaționarea cu mediul de afaceri și de antreprenoriat. 

7. Există exemple de bune practici din alte țări membre OCDE privind egalitatea de gen pe care România le-ar putea adopta?

Există numeroase exemple de bune practici din state membre OCDE pe care România le-ar putea valorifica pentru promovarea egalității de gen. Inițiativa „Femei Antreprenori”, implementată în Germania și Irlanda, sprijină dezvoltarea competențelor antreprenoriale în rândul femeilor prin mentorat, consiliere și programe educaționale. În Japonia, programul „Nadeshiko Brands” evidențiază companiile care promovează activ femeile în funcții de conducere. Norvegia, Islanda și Franța oferă exemple de succes, cu o pondere de peste 43% a femeilor în consiliile de administrație ale celor mai mari companii listate.

8. Cum poate fi îmbunătățită guvernanța corporativă în România pentru a asigura o reprezentare echitabilă a femeilor?

Procesul de aderare la OCDE reprezintă un catalizator pentru îmbunătățirea guvernanței corporative, inclusiv în ceea ce privește reprezentarea echitabilă a femeilor. România a obținut Avizul Formal în acest domeniu și va continua să se alinieze la normele OCDE, implementând Principiile revizuite ale guvernanței corporative, care includ obiective explicite privind egalitatea de gen.

9. Ce impact are aderarea la OCDE asupra politicilor de muncă și echilibrului între viața profesională și cea personală pentru femei?

Aderarea la OCDE sprijină România în promovarea egalității de gen în muncă, salarizare și formare profesională, domenii incluse în Foaia de parcurs și confirmate prin Avizul Formal obținut din partea Comitetului Muncă, Ocuparea Forței de Muncă și Afaceri Sociale. Accesul la instrumente precum indicele Work-Life Balance va permite dezvoltarea unor politici publice mai eficiente pentru echilibrul între viața profesională și personală, în special pentru femei.

10. În ce mod poate România valorifica expertiza și datele OCDE pentru a fundamenta politici publice mai echitabile?

Prin aderarea la OCDE, România va avea oportunitatea de a construi politici publice mai echitabile, fundamentate pe date solide și expertiză internațională. Prin integrarea recomandărilor OCDE, inclusiv cele privind egalitatea de gen, România poate consolida un model de dezvoltare modern, incluziv și echitabil.