Articol de Anca Damour, Vicepreședinte CONAF, CEO & Partner DCraig Real Estate, Executive Board Member ELI Parks
Dacă privim România de astăzi, vedem un paradox economic: o țară cu un potențial uriaș, dar cu o infrastructură economică fragilă, dependentă de modele de creștere bazate pe consum și atragerea de capital străin, fără o strategie clară de dezvoltare a antreprenoriatului local. Într-un astfel de peisaj, cine construiește viitorul?
În ultimii ani, am avut ocazia să fiu direct implicată în expansiunea unor industrii esențiale pentru economia românească: real estate, retail, tehnologie, logistică. Ce au în comun aceste sectoare? Fiecare dintre ele este un barometru al modului în care o economie funcționează. Dacă infrastructura industrială și logistică se dezvoltă, avem un semn clar că economia își construiește o bază pentru viitor și astfel devine mai puțin vulnerabilă. Dacă retailul crește prin inovație și integrare digitală înseamnă că mai mulți consumatori pot să găsească exact ce își doresc, fără să piardă timp, efort și bani. Iar dacă antreprenoriatul devine o realitate economică susținută înseamnă că România începe să își reducă dependența de capital extern și să își dezvolte propriile motoare de creștere.
Real Estate și Logistică: Infrastructura Viitorului
De ce este atât de importantă dezvoltarea infrastructurii logistice? Pentru că fără o rețea solidă de hub-uri industriale, România nu poate deveni o economie competitivă în regiune. Indiferent cât de seducătoare poate părea ușurința cu care comandăm un produs prin ecommerce sau naturaleţea cu care ne dorim să găsim fructe și legume la câțiva metri de casă, indiferent cât ne uităm la capacitatea României de a exporta bunuri – toate depind de managementul unei reţele extinse de hub-uri logistice şi industriale.
Din această perspectivă, creșterea accelerată a ELI Parks este un semnal că piața românească începe să se maturizeze. În doar 36 de luni, am reușit să dezvoltăm peste 200.000 mp de spații industriale, iar extinderea continuă în orașe precum București, Ploiești, Oradea, Iași, Bacău și Târgoviște, ceea ce demonstrează că cererea există. Însă această creștere nu poate fi sustenabilă fără o strategie pe termen lung – fără investiții în infrastructură, fără reforme în urbanism, fără politici coerente care să sprijine dezvoltarea unei rețele logistice integrate.
România trebuie să decidă dacă vrea să devină un actor regional major sau să rămână o piață secundară, dependentă de decizii luate în afara granițelor sale.
Antreprenoriatul: De la Retorică la Realitate Economică
Antreprenoriatul românesc a devenit un subiect central în discursul public, dar întrebarea esențială este: avem mecanisme reale pentru a sprijini dezvoltarea companiilor locale?
De la poziția mea în CONAF, am avut oportunitatea să susțin programe de educație antreprenorială și să construiesc parteneriate care să transforme antreprenoriatul într-o forță reală de creștere economică.
În acest context, am susținut inițiative precum „Creștem România BIO” și „Deschidem Vinul Românesc”, care nu doar că au adus împreună producători locali, retaileri și autorități, dar au demonstrat că fără un ecosistem de susținere, fără politici coerente de sprijinire a IMM-urilor, antreprenoriatul nu poate deveni un pilon economic stabil.
Dacă România vrea să își construiască viitorul pe baza unui sector antreprenorial puternic, trebuie să facă mai mult decât să organizeze conferințe și dezbateri. Este nevoie de:
✔ Politici fiscale predictibile, care să permită companiilor să planifice pe termen lung.
✔ Infrastructură de sprijin pentru startup-uri, inclusiv incubatoare și acceleratoare, dar si platforme de acces la tehnologia viitorului (incluzând cloud, AI și soluții fintech)
✔ Resurse financiare: fonduri de capital de risc locale, de la ajustarea a politicilor de risc ale mediului financiar-bancar în ce privește antreprenoriatul local la un ecosistem complet de suport- de la seeding și fonduri de investiţii la IPO/ Listare la bursă.
Fără aceste elemente, România riscă să rămână o piață de outsourcing, unde capitalul și know-how-ul sunt controlate din exterior.
Responsabilitatea Liderilor din Business
Leadership-ul nu este doar despre a lua decizii profitabile. Este despre a crea structuri care funcționează dincolo de interesele imediate ale unei companii. Din acest motiv, am considerat mereu că implicarea în inițiative sociale și educaționale este la fel de importantă ca dezvoltarea unui business de succes.
De peste nouă ani, sunt membră a Consiliului de Administrație al Hospice Casa Speranței, unde lucrăm pentru a asigura finanțarea și dezvoltarea serviciilor de îngrijire paliativă. Economia nu poate fi separată de societate – iar dacă vrem să construim un mediu de afaceri sustenabil, trebuie să investim și în comunități, în educație, în sănătate.
Investiția în educație este esențială pentru viitorul României. Dar, în același timp, această afirmație ne conduce la cel mai mare paradox: deși toți liderii vorbesc despre educație, la nivel de țară reușim să ratăm tot ce ne propunem, de la educația formală – vezi testele internaționale – la educația aplicată – ce competențe au cei care își caută un job care să le ofere progres în viitor.
Așa că, atunci când vine vorba de educație, ar trebui să renunțăm la strategii pompoase de palat și să aplicăm pragmatismul pe care îl au antreprenorii: nimeni nu are resurse să facă tot ce își dorește în business, indiferent cât de mare sau profitabilă e compania. Astfel, oamenii de business sunt obligați să facă două lucruri:
- Să evalueze care este modul prin care resursele limitate pe care le au vor produce cel mai mare impact.
- Să treacă rapid la acțiune, știind că nu există vreo soluție sau strategie perfectă; odată ce încep ceva, vor trebui să ajusteze și să îmbunătățească permanent.
În opinia mea, educația are nevoie de o abordare foarte directă: ce probleme avem, ce alegeri facem (focus, resurse, soluții), ce indicatori urmărim ca să știm că rezolvăm problemele. Apoi devine o ecuație clară de a pune împreună capabilități, sisteme de management și, în cele din urmă, de a finanța soluțiile pe măsura progresului.
Fără o strategie coerentă de dezvoltare a educației antreprenoriale și a abilităților de leadership încă din școală, riscăm să pierdem o întreagă generație capabilă să creeze și să implementeze o viziune economică solidă pentru țară.
Aceeași filozofie am aplicat-o și în business. Fie că a fost vorba despre expansiunea Carrefour în SEE, dezvoltarea Bringo ca lider în personal shopping sau creșterea accelerată a ELI Parks, am urmărit mereu o strategie bazată pe inovație, sustenabilitate și integrarea unor ecosisteme locale. Un business nu crește izolat – el crește dacă piața crește, dacă societatea prosperă, dacă regulile jocului sunt corecte pentru toți.
România, la Răscruce: Ce Alegem?
România se află într-un punct critic. Poate continua pe modelul actual – o economie dependentă de investiții externe, cu sectoare strategice controlate de jucători globali – sau poate începe să își asume un rol activ în dezvoltarea propriilor resurse economice.
Dar asta necesită mai mult decât discursuri optimiste despre „potențialul României”. Avem nevoie de:
✔ Infrastructură logistică și industrială solidă, care să permită companiilor locale să crească și să concureze regional.
✔ Un sector antreprenorial finanțat și susținut real, nu doar la nivel declarativ.
✔ O viziune economică pe termen lung, care să creeze punți între business, educație și inovație.
Dacă nu luăm aceste decizii acum, în 10 ani vom avea aceeași conversație – dar cu și mai puține resurse locale și cu și mai puține oportunități pentru business-urile românești.
Într-o economie modernă, viitorul nu este despre cine are cele mai multe resurse, ci despre cine știe să le folosească mai bine. România trebuie să decidă acum dacă vrea să fie un jucător activ sau doar un spectator al propriei sale evoluții economice.
