Dragoș-Nicolae PÎSLARU, Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene
1. Domnule ministru, ați preluat portofoliul Ministerului Investițiilor și Proiectelor
Europene/MIPE într-un moment în care România are nevoie urgentă de absorbție
eficientă a fondurilor europene. Cum vedeți concret rolul IMM-urilor, în special al
celor conduse de antreprenoare, în accesarea acestor fonduri?
IMM-urile reprezintă nucleul vital al economiei românești, iar afacerile conduse de antreprenoare au devenit un vector tot mai puternic de inovare și stabilitate. Rolul lor în absorbția fondurilor europene este decisiv: transformă investițiile europene în soluții care se văd în comunități, în locuri de muncă durabile și în afaceri capabile să concureze pe piețe internaționale. La nivelul MIPE, lucrăm la simplificarea accesului la finanțările europene, fără a face rabat de la reglementări, precum și pentru schimbarea percepției: accesul la finanțările europene să nu mai fie perceput nu ca un proces complicat, ci ca fiind soluția firească pentru dezvoltare. Asta înseamnă și punerea la dispoziția potențialilor beneficiari de informații clare, proceduri simplificate și instrumente financiare adaptate realității de zi cu zi a IMM-urilor. PNRR joacă un rol fundamental în această direcție: de la sprijin pentru digitalizare și inovare la investiții în energie verde, economie circulară și eficiență energetică.
Rezultatele încep deja să se vadă: mii de IMM-uri sunt în proces de digitalizare, fondurile de
garantare sunt suprasolicitate, iar noile instrumente financiare create prin Banca de Dezvoltare încep să ajungă în economie. Pentru antreprenoare, aceste oportunități nu reprezintă doar acces la finanțare, ci și un semnal că există un cadru favorabil pentru inițiativă, leadership și asumare.
Obiectivul meu este ca acest cadru să fie cât mai clar, predictibil și prietenos, astfel încât ele să își poată transforma viziunea în proiecte solide și dezvoltare pe termen lung.
2. Ați declarat că suma de 7,8 miliarde € de proiecte din PNRR este în prezent «cu semn de întrebare». Ce criterii veți aplica pentru a decide ce proiecte rămân și ce se renegociază – și cum pot antreprenoarele să se poziționeze pentru a fi selectate?
Aprobarea PNRR revizuit în cadrul ECOFIN a închis un proces complex, dar necesar prin care România și-a ajustat planul la realitățile din implementare. Revizuirea a fost realizată în baza articolului 21 din Regulament, tocmai pentru a securiza componenta de grant și pentru a elimina investițiile cu risc ridicat de nefinalizare. Rezultatul este un plan final de 21,41 miliarde euro, dintre care 13,57 miliarde sunt bani nerambursabili, cu un număr redus de jaloane – 390 față de 518 inițial – și cu un portofoliu de investiții mult mai solid. Criteriile care au stat la baza selecției proiectelor au fost clare: impact socio-economic real, fezabilitate tehnică, maturitate, capacitatea de implementare în termenele rămase și coerența cu recomandările specifice de țară. Proiectele care nu îndeplineau aceste condiții au fost eliminate sau ajustate, iar în locul lor au fost introduse investiții cu impact major – de la capitalizarea Băncii de Investiții și Dezvoltare la ambulanțe noi pentru DSU, digitalizare, transport, energie și sănătate. În perioada următoare vom publica tabloul de bord cu toate proiectele din PNRR, astfel încât oricine – inclusiv antreprenoarele – să poată urmări în timp real stadiul fiecărei investiții. Mai avem 291 de zile pentru implementare, iar perioada aceasta va favoriza proiectele mature, care pot fi finalizate până în august 2026. Pentru întregul mediu economic asta înseamnă un singur lucru: munca depusă în anii anteriori va fi răsplătită, adică pregătirea riguroasă a proiectelor și asumarea unor rezultate clare le poate poziționa foarte bine în acest proces de selecție.
3. Un alt obiectiv anunțat este reformarea modului în care sectorul privat accesează fonduri europene – «reconfigurarea», după cum ați spus. Ce simplificări specifice pregătiți pentru firmele mici, care de multe ori nu au structura administrativă a marilor companii?
Reconfigurarea accesului la fonduri europene presupune, în esență, o adaptare a proceselor la realitatea firmelor mici. Structura administrativă a unui IMM este, de regulă, foarte compactă, iar antreprenorul gestionează simultan multe roluri operaționale și decizionale. În acest context, direcția de simplificare urmărește reducerea sarcinilor birocratice prin documentație standardizată, cerințe mai clare, extinderea utilizării costurilor simplificate și formulare intuitive, ușor de completat. În același timp, sunt avute în vedere mecanisme de evaluare mai rapide și un flux digital unitar, astfel încât procesul de aplicare să fie accesibil, previzibil și transparent pentru orice întreprindere, indiferent de dimensiune. Obiectivul general este ca accesul la finanțare să fie un proces simplu și prietenos, care sprijină dezvoltarea afacerilor, nu o povară administrativă.
4. Finanțarea prin fonduri europene este adesea percepută ca birocratică și de durată. Cum veți asigura o transparentă mai mare, timpi mai scurți și acces mai echitabil – inclusiv pentru antreprenoarele aflate la început de drum?
Percepția privind birocrația și durata proceselor este bine cunoscută, iar direcțiile de acțiune urmăresc, în ansamblu, creșterea transparenței și reducerea încărcării administrative. O abordare esențială este orientarea către o digitalizare cât mai amplă a fluxurilor, care să permită urmărirea simplificată a etapelor de depunere, evaluare și raportare. De asemenea, o standardizare mai riguroasă a documentelor, cerințe mai clare și termene administrative mai bine definite contribuie la scurtarea proceselor. Pentru antreprenoarele aflate la început de drum, accentul este pus pe accesibilitate și claritate: informații structurate, ghiduri mai intuitive și proceduri care reduc barierele tehnice. Obiectivul general rămâne acela de a asigura un acces cât mai predictibil, transparent și echitabil la oportunitățile de finanțare pentru toate tipurile de întreprinderi.
5. În contextul internațional și al strategiei de investiții, ce rol are sustenabilitatea în prioritizarea proiectelor MIPE și cum pot antreprenorii să valorifice acest val?
La nivel european, sustenabilitatea a devenit un reper central al investițiilor, iar proiectele care integrează componente verzi, digitale sau de incluziune sunt considerate mai reziliente și mai relevante pentru economia viitorului. În acest context, prioritizarea investițiilor urmărește direcții care pot transforma structura economică pe termen lung. Pentru antreprenori, această evoluție deschide căi noi de dezvoltare: tehnologii care reduc consumul de resurse, soluții digitale care cresc eficiența și modele de afaceri orientate spre echitate și impact social. Alinierea inițiativelor la aceste tendințe oferă acces sporit la finanțare, dar și poziționare mai bună pe piețe în schimbare rapidă.
6. Mulți antreprenori se confruntă cu bariera networking-ului internațional sau parteneriatelor transfrontaliere. Cum intenționați să promovați conectarea firmelor românești cu ecosisteme europene de inovare – și ce condiții va oferi ministerul pentru astfel de parteneriate?
Multe dintre oportunitățile de investiții disponibile la nivel european sunt construite în jurul cooperării internaționale, ceea ce deschide firmelor românești posibilitatea de a intra în rețele de inovare și în proiecte transfrontaliere. În acest cadru, participarea la consorții, accesul la huburi de inovare sau la clustere specializate sunt elemente tot mai prezente în apelurile de finanțare. Pentru a sprijini antreprenorii, accentul este pus pe acces la informații relevante, pe facilitarea întâlnirilor tematice și pe instrumente care îi ajută să identifice parteneri din alte state membre. Astfel se creează un mediu în care firmele pot colabora mai ușor peste granițe, pot dezvolta proiecte comune și pot beneficia de expertiza ecosistemelor europene de inovare.
7. Interesul pentru valorificarea terenurilor, infrastructurii, regenerării urbane e crescut. Cum vor fi implicate comunitățile locale – inclusiv antreprenorii locali – în schemele de tip public- privat finanțate european?
Proiectele de regenerare urbană finanțate din bani europeni sunt tot mai mult construite în jurul unui dialog constant cu actorii locali. În acest tip de intervenții, autoritățile locale sunt încurajate să implice comunitatea, mediul de afaceri și organizațiile locale în definirea priorităților, astfel încât investițiile să reflecte specificul zonei. Schemele de tip public-privat pot integra contribuția antreprenorilor prin soluții tehnologice, servicii specializate sau investiții complementare, creând astfel proiecte cu valoare economică și socială. Prin consultare, parteneriate și implicare directă în etapele de implementare, comunitățile locale pot influența direcția investițiilor și pot asigura o utilizare mai eficientă a rezultatelor.
8. Rolul digitalizării și al datelor este tot mai important în accesul la fonduri. Cum va susține MIPE digitalizarea procesului de aplicare, monitorizare și raportare a proiectelor – și ce impact are această schimbare asupra firmelor conduse de antreprenoare?
Digitalizarea proceselor asociate fondurilor europene este un pas important către un acces mai deschis, mai predictibil și mai echitabil pentru toți potențialii beneficiari. Abordarea bazată pe date și instrumente digitale contribuie la clarificarea etapelor, la reducerea documentației redundante și la facilitarea unei comunicări mai eficiente între solicitanți și structurile de gestionare a programelor.
Această transformare are și o dimensiune puternic inclusivă: prin simplificarea interacțiunilor administrative, se reduce presiunea asupra întreprinderilor care nu dispun de echipe dedicate gestionării proiectelor, ceea ce le oferă șanse reale de a concura în mod egal pentru finanțare. Pentru firmele conduse de antreprenoare, digitalizarea poate avea un impact deosebit de benefic. În multe cazuri, femeile-antreprenor gestionează simultan activități profesionale și responsabilități familiale, iar accesul la platforme digitale intuitive, cu informații structurate și proceduri standardizate, permite o planificare mult mai eficientă a timpului și resurselor. Totodată, eliminarea barierelor administrative contribuie la sporirea participării femeilor la programele de finanțare, ceea ce întărește obiectivul european de promovare a egalității de gen în mediul economic. În ansamblu, digitalizarea sprijină o abordare în care accesul la fondurile europene nu este condiționat de dimensiunea organizației sau de capacitatea administrativă, ci de calitatea și relevanța proiectelor propuse. Această schimbare consolidează un mediu mai incluziv, în care antreprenorii și antreprenoarele pot participa în condiții similare la oportunitățile de investiții, contribuind la diversificarea ecosistemului economic și la o participare mai echilibrată la dezvoltarea locală și națională.
9. Transparența și guvernanța aduc adesea în prim-plan tensiuni și confruntări publice, mai ales atunci când sunt însoțite de o agendă reală de schimbare. Cum reușiți să păstrați echilibrul între viteză, eficiență și responsabilitate – și, totodată, cum poate fi integrată dimensiunea egalității de gen în acest efort de reformă și monitorizare a rezultatelor?
Reformele care urmăresc mai multă transparență și o guvernanță mai riguroasă pot genera, firesc, dezbateri publice, mai ales atunci când presupun schimbarea unor practici înrădăcinate. Echilibrul între ritmul necesar implementării și responsabilitatea față de beneficiari se poate menține prin proceduri clare, criterii bine definite și un dialog constant cu actorii afectați. În acest fel, eficiența proceselor nu este obținută în detrimentul calității sau al integrității decizionale, ci printr-o organizare coerentă și predictibilă. Dimensiunea egalității de gen are un rol transversal în această ecuație. Integrarea ei în mecanismele de monitorizare și selecție contribuie la un acces mai echitabil la finanțare și permite o evaluare mai nuanțată a impactului investițiilor asupra diferitelor categorii de antreprenori. Indicatori clari privind participarea femeilor, eliminarea barierelor administrative și vizibilitatea rezultatelor obținute de antreprenoare sunt elemente care susțin un cadru mai incluziv și mai echitabil. Prin urmare, menținerea echilibrului între viteza reformelor și exigențele de responsabilitate presupune atât un cadru procedural solid, cât și o atenție reală pentru incluziune, astfel încât modernizarea sistemului să genereze beneficii pentru toți actorii economici.
10. Privind spre 2030, ce viziune aveți pentru România ca hub de investiții europene – și ce mesaj aveți pentru antreprenoarele care doresc să acceseze fonduri europene majore, pentru a-și transforma ambiția în realitate?
Privind spre 2030, România are potențialul de a se afirma ca un nod regional de investiții europene, un loc în care capitalul, inovația și competențele se întâlnesc într-un ecosistem deschis și predictibil. O astfel de poziționare presupune consolidarea capacității de a atrage proiecte de calitate, de a integra tehnologiile emergente și de a dezvolta parteneriate solide cu mediul economic european. În acest fel, investițiile nu vor reprezenta doar un flux financiar, ci un instrument de modernizare și creștere sustenabilă. Pentru femeile antreprenor care își doresc să transforme fondurile europene într-un accelerator al afacerii lor, mesajul este unul clar: există un spațiu real pentru inițiative curajoase și pentru leadership feminin. Programele europene încurajează din ce în ce mai mult diversitatea și inovarea, iar proiectele conduse de femei sunt tot mai vizibile în ecosistemele de afaceri. Curajul de a propune idei noi, de a forma parteneriate și de a investi în digitalizare și sustenabilitate poate face diferența între un plan ambițios și o poveste de succes. Evoluția României ca hub de investiții depinde de dinamismul întreprinderilor sale. Iar antreprenoarele joacă un rol major în modelarea acestei transformări, prin capacitatea lor de a identifica oportunități, de a adapta modele de business și de a genera impact în comunități.
